Studii de cohortă — Gastroenterologie

Studiul evaluează depistarea VHC la urgențe în Belgia, identificând o prevalență de 1,31%, concentrată în cohorta baby-boom (1955-1974) și la consumatorii de droguri injectabile.

Studiul prospectiv pe 1.660 de pacienți demonstrează că un aport crescut de calciu alimentar postdiagnostic reduce mortalitatea specifică prin cancer colorectal cu 44% și mortalitatea totală cu 29%.

Studiul multicentric pe 2.747 pacienți arată că intervalul colonoscopiei (1-3 ani) nu influențează incidența cancerului colorectal, susținând supravegherea adaptată riscului individual.

Studiul analizează expresia a opt gene ale ritmului circadian în cancerul gastric, identificând niveluri crescute de PER2 și CRY1 în țesuturile tumorale la 29 de pacienți.

Studiul analizează asocierea dintre utilizarea anti-acidelor (IPP, H2-blocante) la sugari sub 6 luni și riscul crescut de fracturi osoase pe termen lung, sugerând prudență în prescriere.

Studiu prospectiv pe 12.539 pacienți care demonstrează o incidență crescută a infecțiilor postoperatorii gastrointestinale în țările subdezvoltate socio-economic.

Studiul observă o asociere între inhibitorii de dipeptidil peptidază-4 și un risc crescut cu 75% de boli inflamatorii intestinale la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, după 3-4 ani de tratament.

Studiul ALSPAC indică o creștere a prevalenței ficatului gras la tineri de la 2,5% la 17 ani, la 13% la 24 ani, corelată cu obezitatea, dieta nesănătoasă și sedentarismul.

Studiul demonstrează că utilizarea antibioticelor crește riscul de IBD cu 30-70%, în special la adulții peste 40 de ani, evidențiind rolul critic al microbiomului intestinal.

Studiul identifică diferențe de peste 30% în compoziția microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson, sugerând o posibilă origine gastrointestinală a bolii.

Studiul observă că meditația pe termen lung la monahii budiști tibetani corelează cu o compoziție specifică a microbiomului intestinal și profiluri lipidice mai favorabile.

Studiul ABIS sugerează că alterările florei intestinale la vârste fragede, inclusiv deficitul de bacterii producătoare de acid butiric, pot preceda și prezice debutul artritei idiopatice juvenile.

Studiul a identificat o semnătură bacteriană asociată cu disbioza intestinală la 1.115 copii, corelând utilizarea antibioticelor în primul an de viață cu riscul crescut de alergii pediatrice.

Studiul identifică asocieri între microbiomul intestinal, nivelul de monozaharide și insulinorezistență, sugerând potențiale strategii terapeutice bazate pe probiotice.

Studiul indică un risc cu 49% mai mic de evenimente adverse hepatice majore la pacienții cu diabet de tip 2 și boli hepatice cronice care aderă la tratamentul cu agoniști GLP1.