Studii de cohortă — Geriatrie și gerontologie

Un studiu pe date Medicare arată că medicamentele cu efecte cognitive adverse sunt inițiate frecvent în urgențe sau spitale și sunt menținute pe termen lung, chiar și la pacienții cu demență.

Studiul identifică praguri critice de vârstă (60-70 ani) pentru accelerarea biomarkerilor Alzheimer și a declinului cognitiv, oferind un cadru pentru optimizarea screeningului precoce.

Studiul arată că dimensiunea atriului stâng și masa ventriculului stâng la vârsta mijlocie prezic riscul de demență, diabet, boli cardiovasculare și mortalitate pe un interval de 30 de ani.

Studiul SHARE (52.541 pacienți) demonstrează că dificultatea de a se ridica de pe scaun este un predictor simplu pentru depresie, osteoartrită și scăderea calității vieții la persoanele peste 50 de...

Studiul pe 369.916 pacienți demonstrează că raportul neutrofile/limfocite crescut este un marker independent de risc pentru boala Alzheimer și demență, reflectând impactul inflamației sistemice.

Studiul de cohortă (N=42.342) demonstrează că severitatea AVC ischemic (scor NIHSS) corelează direct cu riscul de demență, fiind de 5 ori mai mare în formele severe față de cele fără AVC.

Studiul longitudinal ABIS demonstrează că stresul familial sever în primul an de viață triplează riscul de psoriazis la vârsta adultă, indicând o fereastră critică pentru sănătatea imună.

Studiul demonstrează că activitatea fizică viguroasă, chiar și în doze mici, reduce riscul de demență, diabet și boli cardiovasculare mai eficient decât volumul total de mișcare.

Studiul demonstrează că îmbătrânirea creierului urmează tipare similare la oameni și șoareci, caracterizate prin declinul specializării funcționale a rețelelor neuronale.

Studiul pe 18.000 de vârstnici arată că apixaban reduce complicațiile și crește timpul petrecut acasă după tromboembolie venoasă, comparativ cu warfarina și rivaroxaban.

Studiul de cohortă (N=10.987) arată că gătitul acasă este asociat cu un risc redus de demență la vârstnici, având un efect protector mai pronunțat la persoanele cu abilități culinare limitate.

Studiul compară longevitatea în Japonia și Suedia, demonstrând că mortalitatea mai scăzută în rândul vârstnicilor care primesc îngrijire pe termen lung contribuie semnificativ la avantajul Japoniei.

Studiu longitudinal pe 2.763 vârstnici arată că resursele urbane (muzee, servicii medicale) încetinesc declinul cognitiv, oferind dovezi pentru intervenții de urbanism în prevenția demenței.

O analiză pe 4.866 de participanți arată că dietele bogate în alimente vegetale integrale și de calitate sunt asociate cu o încetinire a îmbătrânirii epigenetice (vârsta biologică a ADN-ului).

Studiul pe 1,3 milioane de persoane arată că diabetul zaharat, în special cel tratat cu insulină, crește semnificativ riscul de demență și boală Alzheimer, necesitând screening cognitiv precoce.