Studii de cohortă — Neuropsihiatrie

Studiu pe 108.000 femei demonstrează că traumele din copilărie cresc riscul de boli autoimune cu 10-34%, 25% din asociere fiind mediată de depresie, anxietate și stres post-traumatic.

Studiu de cohortă pe 105.495 pacienți arată că litiul este singura monoterapie care reduce semnificativ spitalizările pentru depresie bipolară, fiind superior antidepresivelor și antipsihoticelor.

Analiza FAERS (25.110 cazuri) asociază agoniștii GLP-1 cu cefalee, migrene și anomalii olfactive, iar semaglutida cu un semnal moderat pentru comportamente suicidare, apărute median la 16 zile.

Studiul prospectiv pe 187 adolescenți arată că activitatea fizică intensă în copilărie reduce riscul de stres și depresie, în timp ce timpul excesiv de ecran reprezintă un factor de risc.

Studiul arată că fracția de risc atribuibil a schizofreniei asociate cu tulburarea de consum de cannabis s-a triplat în Ontario după legalizare, atingând 10,3%, cu impact major asupra tinerilor.

Studiul demonstrează că NfL și GFAP plasmatic sunt biomarkeri asociați cu declinul cognitiv la pacienții cu diabet și obezitate, spre deosebire de markerii amiloizi, sugerând mecanisme non-amiloide.

Studiu de cohortă pe 7.000 pacienți arată că litiul dublează riscul de hipotiroidism și crește riscul de boală renală cronică, cu praguri de toxicitate sub intervalul terapeutic standard.

Studiul Tromsø (7.613 persoane, 7 ani) demonstrează că creșterea progresivă a CRP seric, nu valoarea inițială, se asociază semnificativ cu declinul funcțiilor cognitive la adulții vârstnici.

Studiu de cohortă pe 4.083 adulți arată că munca cu cerințe cognitive și fizice ridicate, alături de un control sporit al sarcinilor, reduce semnificativ riscul de demență la vârstnici.

Studiu de cohortă pe 1,1 milioane de copii arată că asocierile dintre sănătatea maternă și autism sunt cauzate în principal de factori genetici și de mediu familiali, nu de efecte biologice directe.

Variabilitatea anuală a colesterolului total și LDL este un predictor independent al riscului de demență și declin cognitiv la vârstnici, sugerând un nou biomarker pentru sănătatea cerebrală.

Studiul pe 42.711 persoane arată că grosimea intimă-medie carotidiană (CIMT) este cel mai bun predictor pentru riscul de boli cardiovasculare și demență, depășind alți parametri vasculari.

Studiu de cohortă pe 20 de ani arată că adulții cu ADHD diagnosticat au o speranță de viață cu 6,78-8,64 ani mai mică, din cauza factorilor de risc modificabili și a comorbidităților neacoperite.

Analiza VigiBase indică un tipar paradoxal: creșterea raportării ideației suicidare, dar scăderea tentativelor de suicid sub tratamentul cu agoniști GLP-1, fără a putea stabili o cauzalitate.

Analiza FAERS indică un risc paradoxal: ketamina/esketamina prezintă raportări scăzute de hepatită severă, dar raportări crescute de anomalii funcționale hepatice subclinice.