Studii de cohortă — Neuropsihiatrie

Studiul pe 47.029 persoane arată că dormitorii scurți naturali au volume cerebrale mai mari, dar toți dormitorii scurți prezintă o performanță cognitivă ușor redusă față de cei cu somn normal.

Studiul demonstrează că variantele genetice de pierdere a funcției asociate cu autismul reduc performanța cognitivă și statutul socioeconomic în populația generală, dincolo de diagnosticul clinic.

Studiul analizează disparitățile rasiale în tratamentul depresiei, demonstrând că pacienții afro-americani și hispanici primesc tratament mai rar și cu întârzieri mai mari față de pacienții albi.

Studiul evaluează tulburările psihice postpartum la 1.039 veterane americane, identificând o prevalență de 32,7% și factori de risc specifici precum trauma militară și nașterea în serviciul activ.

Studiul demonstrează că sindromul metabolic crește cu 85% riscul de delir postoperator la vârstnici, HDL-C scăzut fiind un predictor cheie, în timp ce IMC crescut este asociat cu disfuncția cognitivă.

Studiu de cohortă (n=63) privind modelul BAP (admisii scurte prin auto-sesizare) în psihiatria pediatrică: reducerea cu 52% a internărilor de urgență și cu 46% a zilelor de spitalizare în 2 ani.

Studiul demonstrează că AVC cauzează un declin cognitiv acut și accelerat, fără a exista un declin pre-AVC detectabil, subliniind importanța prevenției vasculare și a monitorizării post-eveniment.

Studiul de cohortă (N=206.802) asociază utilizarea gabapentinei/pregabalinei cu un risc crescut de demență (HR 1,45), observând o relație doză-răspuns și un risc triplu la pacienții sub 50 de ani.

Studiu pe 565 supraviețuitori IMA în pandemie: prevalență depresie 38,1%. Oboseala este simptomul central, corelat cu calitatea vieții, sugerând ținte terapeutice pentru recuperarea psihologică.

Studiul LEADS (310 pacienți) demonstrează că pantele de învățare (Learning Rate) sunt markeri cognitivi sensibili pentru diagnosticul precoce al bolii Alzheimer și monitorizarea sarcinii amiloide.

Studiul snRNA-seq pe 71 de donatori arată că depresia majoră implică microglia și neuronii parvalbumin la femei, versus neuroni excitatori și astrocite la bărbați, cu mecanisme moleculare concordante.

Studiul ECHO (4.595 copii) identifică fumatul prenatal, obezitatea maternă, infecțiile și educația scăzută ca factori de risc modificabili pentru disfuncția emoțional-cognitivă la copii.

Studiul pe 636.955 pacienți arată că ameliorarea depresiei prin psihoterapie reduce riscul cardiovascular cu 12% și mortalitatea cu 19%, cu beneficii mai mari la persoanele sub 60 de ani.

Studiul comparativ arată că infuziile repetate de ketamină sunt mai puțin eficiente la vârstnicii cu depresie rezistentă (rată răspuns 37,1%) comparativ cu adulții tineri (57,8%).

Studiul de cohortă Melbourne (23.299 adulți) demonstrează că un consum ridicat de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc cu 23% mai mare de distres psihologic (aOR 1,23).