Studii de cohortă — Psihologie

Studiul arată că îngrijorările cognitive în Parkinson sunt legate de anxietate și depresie, nu de declinul obiectiv, agravându-se în timp fără o deteriorare neuropsihologică reală.

Studiul demonstrează că singurătatea este un factor de risc independent pentru apariția și progresia bolilor valvulare degenerative, corelată cu un prognostic cardiovascular mai nefavorabil.

Studiu pe 19.711 copii din China care demonstrează că mediul rural este asociat cu simptome depresive, iar cel urban cu probleme comportamentale, utilizând analiza de rețea pentru profilul clinic.

Studiul arată că expunerea la polen de arin și alun scade performanța cognitivă și scorurile la examenele naționale, cu un impact mai pronunțat la disciplinele matematice.

Studiul analizează factorii asociați cu sănătatea mintală completă la 2.024 de vârstnici canadieni, evidențiind rolul crucial al suportului social, spiritualității și stării fizice generale.

Un studiu longitudinal pe 327 de fete arată că nivelurile crescute de glucocorticoizi, IMC-ul ridicat și stresul accelerează debutul pubertar (telarha) cu aproximativ 7 luni.

Studiul analizează impactul metabolomului steroidic, stresului și IMC asupra debutului pubertății, demonstrând că androgenii și glucocorticoizii accelerează maturarea, modulați de stres și greutate.

Un studiu pe 16.335 de copii arată că fumatul matern în sarcină crește severitatea simptomelor psihopatologice și predispune specific la comportamente externalizante de la 1 la 18 ani.

Studiul analizează impactul duratei alăptării asupra cogniției la adolescenți în China, demonstrând beneficii după ajustarea pentru factorii socioeconomici.

Studiul analizează impactul agoniștilor GLP-1 asupra sănătății mintale, demonstrând că semaglutida reduce riscul de agravare a depresiei și anxietății la pacienții cu diabet și comorbidități psihia...

Un studiu pe date Medicare arată că medicamentele cu efecte cognitive adverse sunt inițiate frecvent în urgențe sau spitale și sunt menținute pe termen lung, chiar și la pacienții cu demență.

Studiul identifică praguri critice de vârstă (60-70 ani) pentru accelerarea biomarkerilor Alzheimer și a declinului cognitiv, oferind un cadru pentru optimizarea screeningului precoce.

Studiul longitudinal ABIS demonstrează că stresul familial sever în primul an de viață triplează riscul de psoriazis la vârsta adultă, indicând o fereastră critică pentru sănătatea imună.

Nivelurile crescute de vitamina D la vârsta mijlocie se asociază cu o acumulare mai redusă de proteină tau cerebrală după 16 ani, sugerând un rol protector precoce în boala Alzheimer.

Studiul ASPREE indică faptul că declinul cognitiv, în special viteza de procesare, precede cu 3-8 ani apariția bolilor cardiovasculare, precum accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.