Studiu: Antibioticele ar putea trata inclusiv boli comune, nu doar afecțiuni bacteriene

Antibioticele utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene obișnuite, cum ar fi pneumonia și sinuzita, ar putea fi utilizate și pentru tratarea bolilor umane, cum ar fi cancerul, în mod teoretic, sugerează o cercetare condusă de oamenii de știință de la Universitatea Illinois.
Studiul arată că ribozomii eucarioți pot fi modificați pentru a răspunde la antibiotice în același mod în care o fac ribozomii procarioți.

Ciupercile, plantele și animalele, la fel ca oamenii, sunt eucariote, fiind formate din celule care au un nucleu bine definit. Bacteriile, pe de altă parte, sunt procariote, fiind formate din celule care nu au un nucleu. „Ribozomii celulelor eucariote și procariote, care sunt responsabili de sinteza proteinelor necesară pentru creșterea și reproducerea celulelor, sunt, de asemenea, diferiți. Unele antibiotice, utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene, funcționează într-un mod interesant. Se leagă de ribozomul celulelor bacteriene și inhibă selectiv sinteza proteinelor”, a spus Alexander Mankin, profesor de chimie și farmacognozie la Colegiul de Farmacie al Universității Illinois și autor principal al studiului.

Când oamenii folosesc antibiotice pentru a trata o infecție, celulele pacientului nu sunt afectate, deoarece medicamentele nu sunt concepute pentru a se lega de ribozomii diferit formați ai celulelor eucariote. Cercetătorii au dorit să afle dacă este posibil să se utilizeze un antibiotic pentru a opri o celulă umană de la producerea doar a proteinelor nedorite, în vederea tratării unor boli comune. În cadrul studiilor de laborator, cercetătorii s-au uitat la drojdie, un eucariot cu celule similare celulelor umane.

Echipa de cercetători a modificat un nucleotid în ARN ribozomal de drojdie, care a fost suficient pentru a produce un antibiotic macrolid, o clasă comună de antibiotice care funcționează prin legarea de ribozomi bacterieni. Folosind acest model de drojdie, cercetătorii au aplicat profilarea genomică și analiza structurală de înaltă rezoluție pentru a înțelege modul în care fiecare proteină din celulă este sintetizată și modul în care macrolida interacționează cu ribozomul drojdiei.

„Prin această analiză, am înțeles că, în funcție de semnătura genetică specifică a unei proteine, prezența unei secvențe bune sau rele, macrolida își poate opri producția pe ribozomul eucariot sau nu”, a spus Mankin. „Acest lucru ne-a arătat, conceptual, că antibioticele pot fi utilizate pentru a inhiba selectiv sinteza proteinelor în celulele umane și pentru a trata tulburările umane cauzate de proteinele rele”.

sursa: Science Daily