Suplimentarea cu doze mari de vitamina D în sarcină reduce riscul de wheezing la copii, dar suplimentele postnatale nu au același efect

O analiză sistematică publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews aduce dovezi importante privind rolul vitaminei D în prevenirea wheezingului și astmului în copilărie. Studiul a inclus peste 10.000 de participanți din 18 studii randomizate controlate și a evaluat impactul suplimentării cu vitamina D în perioada prenatală și în copilăria timpurie asupra dezvoltării afecțiunilor respiratorii.
Astmul infantil este una dintre cele mai frecvente boli cronice, afectând calitatea vieții și funcția pulmonară pe termen lung. Etiologia sa implică factori genetici și de mediu, în special în primii ani de viață. Vitamina D, recunoscută pentru rolul său imunomodulator, a fost propusă drept potențială intervenție preventivă, dat fiind că deficiențele de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de boli alergice. Totuși, rezultatele studiilor anterioare au fost inconsecvente, necesitând o sinteză riguroasă a dovezilor disponibile.

Despre analiza sistematică

Analiza Cochrane a inclus studii publicate până în octombrie 2023, identificate în șapte baze de date majore (inclusiv CENTRAL, MEDLINE și Embase). Au fost incluse studii care au comparat:

Orice doză de vitamina D vs. placebo sau lipsa tratamentului la femei însărcinate sau care alăptează;
Orice doză de vitamina D vs. placebo sau lipsa tratamentului la sugari și copii mici;
Doze mari vs. doze mici/standard (≤400 UI/zi) de vitamina D în timpul sarcinii sau alăptării;
Doze mari vs. doze mici/standard la sugari sau copii mici.

Rezultatele de interes principal au fost: incidența wheezingului și a diagnosticului de astm, alături de alte afecțiuni asociate, precum dermatita atopică, infecțiile respiratorii, sensibilizarea la alergeni și inflamația căilor aeriene. Certitudinea fiecărui rezultat a fost evaluată conform sistemului GRADE.

Rezultate principale

1. Vitamina D în sarcină

Suplimentarea cu doze mari de vitamina D (2800–4400 UI/zi) în sarcină a redus riscul de wheezing la copii cu 21% comparativ cu doza standard de 400 UI/zi (risc relativ 0,79; interval de încredere 95%: 0,64–0,98; dovezi de certitudine moderată).
În ceea ce privește astmul diagnosticat formal, rezultatele au indicat o tendință protectoare, dar diferența nu a fost semnificativă statistic (risc relativ 0,81; interval de încredere 95%: 0,63–1,04; dovezi de certitudine moderată).
O meta-analiză separată a sugerat efecte minime sau inexistente asupra dermatitei atopice, infecțiilor respiratorii sau sensibilizării la alergeni în urma suplimentării cu vitamina D în sarcină.

2. Vitamina D la sugari și copii mici

Compararea oricărei doze de vitamina D cu placebo nu a arătat diferențe semnificative în ceea ce privește riscul de astm (risc relativ 0,69; interval de încredere 95%: 0,47–1,03; dovezi de foarte joasă certitudine).
Compararea dozelor mari cu cele standard în copilărie timpurie a sugerat o ușoară reducere a infecțiilor respiratorii (risc relativ 0,94; interval de încredere 95%: 0,90–0,98; 6 studii; dovezi de joasă certitudine), dar nicio reducere clară a wheezingului sau astmului.
Nu au fost identificate suficiente date pentru a evalua în mod concludent efectele asupra inflamației căilor respiratorii sau a reacțiilor adverse.

Concluzii ale autorilor

Studiul Cochrane confirmă că dozele mari de vitamina D administrate în timpul sarcinii sunt asociate cu o reducere semnificativă a riscului de wheezing la copii, un simptom important care prefigurează adesea apariția astmului. Cu toate acestea, efectul direct asupra diagnosticului de astm rămâne incert și necesită studii suplimentare de înaltă calitate.

Pe de altă parte, suplimentarea postnatală cu vitamina D la sugari și copii mici nu este susținută de suficiente dovezi pentru a fi recomandată ca strategie de prevenție a wheezingului sau astmului.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele întăresc nevoia de recomandări diferențiate în funcție de perioada intervenției. Intervențiile din timpul sarcinii, în special în trimestrele II și III, pot reprezenta o oportunitate valoroasă pentru reducerea riscului de wheezing la copii. În schimb, intervențiile postnatale necesită cercetări suplimentare riguroase pentru a stabili eficiența și siguranța lor.

Idei principale ale analizei

Suplimentarea cu doze mari de vitamina D în sarcină reduce riscul de wheezing la copii cu 21%.
Nu s-au identificat efecte clare asupra riscului de astm formal diagnosticat, deși tendința este favorabilă.
Suplimentele de vitamina D administrate sugarilor nu au demonstrat beneficii clare în prevenția wheezingului sau a astmului.
Dozele mari de vitamina D la copii pot reduce ușor riscul de infecții respiratorii, dar dovezile sunt de joasă certitudine.
Lipsa de date privind reacțiile adverse limitează concluziile despre siguranța intervențiilor în ambele perioade.

Data actualizare: 14-08-2025 | creare: 14-08-2025 | Vizite: 276

Bibliografie

Patchen, B. K., Best, C. M., Boiteau, J., Solvik, B. S., Vonderschmidt, A., Xu, J., Cohen, R. T., & Cassano, P. A. (2025). Vitamin D supplementation in pregnant or breastfeeding women or young children for preventing asthma. Cochrane Database of Systematic Reviews. DOI – 10.1002/14651858.CD013396.pub2. https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD013396.pub2/full

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Consumul matern de nuci și pește în sarcină și asocierea cu deciziile riscante ale copilului la vârsta de 11 ani

Studiul publicat în European Child and Adolescent Psychiatry, desfășurat în cadrul proiectului spaniol INMA (�...

Sfaturi nutriționale online pentru gravide: între accesibilitate și dezinformare

În contextul în care accesul la internet este larg răspândit, femeile gravide apelează frecvent...

Timpul de așteptare între sarcini ar putea fi inutil, pentru mamele din țările dezvoltate

Sfaturile de sănătate existente, conform cărora mamele trebuie să aștepte cel puțin doi ani după naștere pe...

Anestezia generală reconsiderată ca opțiune sigură pentru nașterile prin cezariană
Folosirea acetaminofenului (paracetamol) în sarcină poate crește riscul de ADHD la copii
Obezitatea în sarcină poate afecta structura și funcționarea placentei, cu riscuri importante pentru sănătatea mamei și fătului
O doză unică de azitromicină scădea riscul de sepsis și de deces în timpul nașterii

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Suplimentarea cu vitamina D și alergiile la copii

Afecțiunile alergice sunt tot mai prevalente la vârsta copilăriei, iar prevenirea apariției acestui grup de pat...

Deficiența de vitamina D în sarcină poate crește riscul de scleroză multiplă la copii

Copiii proveniți din mamele cu deficiență de vitamina D în timpul perioadei gestaționale au prezentat un risc ...

Deficitul de vitamină D în sarcină și dificultățile de învățare la copii

Potrivit unui studiu realizat în cadrul Universității din Glasgow, dizabilitățile de învățare sunt mult mai...

Suplimentarea cu vitamina D la femeile însărcinate ar trebui să fie individualizată

Deficitul de vitamina D la copiii alăptați la sân

Deficiența unei vitamine în timpul sarcinii, asociată cu un risc crescut de ADHD la copil

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum