Folosirea acetaminofenului (paracetamol) în sarcină poate crește riscul de ADHD la copii
©
Autor: Airinei Camelia

Metodologie și eșantion
- Cercetarea s-a derulat în cadrul cohortei CANDLE (Conditions Affecting Neurocognitive Development and Learning in Early Childhood), bazată în Memphis, Tennessee.
- Au fost incluși 307 perechi mamă-copil (toate de origine afro-americană).
- S-au prelevat probe de plasmă din trimestrul al doilea de sarcină, analizând prezența metaboliților de acetaminofen (APAP) prin metode de metabolomică netargetată.
- Ulterior, copiii au fost urmăriți până la 8–10 ani, pentru a identifica diagnosticul de ADHD.
- Într-un subset de 174 participanți, s-au analizat și nivelurile de expresie genică din placentă (colerate cu prezența APAP în sângele matern).
Principalele constatări
Incidența APAP în mostrele de sânge
- În aproximativ 20,2% dintre probele materne, s-au detectat metaboliți de acetaminofen.
- Copiii mamelor cu prezență de APAP în sânge au avut o creștere de peste 3 ori a riscului de ADHD față de cei care nu prezentau markeri de expunere.
Diferențe între fete și băieți
- Asociația pare mai puternică la fete: riscul de ADHD e de peste 6 ori mai mare.
- În cazul băieților, relația nu a fost semnificativă statistic, subliniind posibilitatea unor mecanisme sex-specifice.
Expresia genelor placentare și posibile mecanisme
Expunerea la APAP în sarcină s-a asociat cu modificări transcripționale în placentă, care diferă după sexul copilului:- Fete: activarea căilor imune (inclusiv o exprimare crescută a genei IGHG1 - imunoglobulin heavy constant gamma 1), corelată la rândul ei cu diagnosticul de ADHD. Prin analize de mediere, rezultă că o parte din efectul APAP asupra ADHD e transmis prin expresia crescută de IGHG1.
- Ambele sexe: scăderea activităților de fosforilare oxidativă, un pattern ce fusese deja asociat cu tulburări neurodezvoltare.
Avantajul măsurătorilor obiective
- Studiul rezolvă o limitare cheie a cercetărilor anterioare, prin excluderea potențialelor erori de memorie din partea mamelor (nu s-a bazat pe auto-raportare, ci pe markerii sanguini reali).
- Concluziile reprezintă un semnal robust pentru a investiga modul în care aceste perturbări moleculare ale placentei ar putea influența dezvoltarea neurologică a fătului.
Interpretare și relevanță
- Deși acetaminofenul este considerat în general sigur și foarte frecvent utilizat în sarcină (41–70% dintre femei la nivel global), aceste noi rezultate sugerează nevoia de prudență, în special la expuneri repetate sau doze mari.
- Concluziile sunt în linie cu cercetări epidemiologice și studii pe modele animale care au găsit asocieri între expunerea prenatală la acetaminofen și riscuri neurodezvoltare (ADHD, ASD etc.).
- Mecanismele posibile implică modificări inflamatorii/imediate imunologic și disfuncții mitocondriale (alterarea fosforilării oxidative) la nivelul placentei, ceea ce poate influența programarea neurodezvoltării fătului.
Implicații și cercetări viitoare
- Monitorizare și ghiduri clinice: Studii suplimentare vor trebui să stabilească pragul de siguranță și momentul exact când administrarea de acetaminofen devine riscantă.
- Influența sexului asupra răspunsului la expunere: Rezultatele diferite la fete față de băieți sugerează particularități biologice ce necesită investigații aprofundate.
- Terapie și intervenție: Identificarea unor posibile ținte moleculare (de ex. IGHG1 sau căile oxidative) poate deschide calea spre intervenții menite să prevină/conteracteze efectele expunerii prenatale la acetaminofen.
Concluzii
Acest studiu oferă dovezi solide că expunerea prenatală la acetaminofen, evaluată prin biomarkeri plasmatici, se asociază cu risc crescut de ADHD la copii și cu modificări semnificative în expresia genelor din placentă. Deși acetaminofenul rămâne un medicament analgezic/antipiretic esențial, cercetările evidențiază importanța evaluării atente a beneficiilor vs. riscuri în timpul sarcinii, mai ales în contextul unor posibile consecințe asupra neurodezvoltării.
Data actualizare: 17-02-2025 | creare: 17-02-2025 | Vizite: 109
Bibliografie
Brennan H. Baker et al, Associations of maternal blood biomarkers of prenatal APAP exposure with placental gene expression and child attention deficit hyperactivity disorder, Nature Mental Health (2025). DOI: 10.1038/s44220-025-00387-6 ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Tulburarea consumului matern de canabis este legată de un risc mai mare de autism la copii
- Femeile între 30 și 34 de ani au cel mai mic risc de a naște înainte de termen
- Microplasticele din polistiren perturbă glicemia maternă și au efecte negative în sarcină
- Chiar și un consum mic de alcool în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea bebelușului
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Cola luat cu paracetamol
- Ce se intampla daca iau mai multe pastile
- Analize incorecte chiar daca ai respectat pașii pt a face analize
- Tratament rapid dacă ai luat mai multe pastile deodată, paracetamol