Terapia genică redă auzul pacienților tineri și adulți cu surditate congenitală

Un studiu recent, publicat în Nature Medicine, demonstrează că terapia genică poate îmbunătăți semnificativ auzul la copii și adulți cu forme severe de surditate congenitală. Cercetarea, realizată în colaborare cu institutul Karolinska și spitale din China, arată că intervenția a fost bine tolerată și eficientă la toți participanții.
Surditatea cauzată de mutații ale genei OTOF determină lipsa proteinei otoferlină, esențială pentru transmiterea semnalelor auditive de la ureche la creier. În absența unor terapii medicamentoase, intervenția genetică a devenit o direcție prioritară de cercetare. Studiile anterioare desfășurate la scară mică au evidențiat posibile beneficii în cazul copiilor, însă această cercetare este prima care extinde aplicarea terapiei și la adolescenți și adulți.

Despre studiu

Studiul a inclus 10 pacienți, cu vârste între 1 și 24 de ani, diagnosticați cu pierdere severă de auz bilaterală congenitală cauzată de mutații bialelice ale genei OTOF. Intervenția a constat într-o singură injecție de vector viral adeno-associated virus serotip 1 (AAV1), purtător al genei umane OTOF, administrată prin fereastra rotundă a cohleei.

Protocolul a fost evaluat în cadrul unui studiu unic, fără grup de control, desfășurat în China. În total, 425 de potențiali participanți au fost evaluați, dintre care au fost selectați șase copii în trialul clinic raportat detaliat.

Obiectivul principal a fost identificarea toxicității limitative de doză la 6 săptămâni. A fost urmărită evoluția auzului prin evaluarea pragurilor auditive (ABR) și a percepției vorbirii până la 26 săptămâni.

Rezultate principale

• Toți pacienții au finalizat perioada de monitorizare de 26 săptămâni.
• Nu au apărut reacții adverse severe sau toxicitate limitativă de doză.
• Din totalul de 48 reacții adverse raportate, 96% au fost de grad 1–2 și doar 4% de grad 3 (număr scăzut de neutrofile la un participant).

Recuperarea auditivă a fost remarcabilă:

• La pacienții care au primit doza de 9 × 10¹¹ vg, pragurile ABR au scăzut de la peste 95 dB la 45 dB în 26 săptămâni.
• Cei cu doza de 1,5 × 10¹² vg au înregistrat scăderi ale pragurilor între 38 și 55 dB.
• Percepția vorbirii s-a îmbunătățit la pacienții cu recuperare auditivă.

Pe ansamblu, media pragului auditiv perceput a scăzut de la 106 dB la 52 dB, o diferență cu impact major asupra capacității de comunicare.

Rezultate diferențiate în funcție de vârstă

Cei mai tineri pacienți, în special cei între 5 și 8 ani, au avut cele mai bune rezultate. Un caz notabil a fost o fetiță de 7 ani care, după 4 luni, a recuperat aproape complet auzul și a reușit să poarte conversații zilnice cu familia. Deși efectele au fost mai pronunțate la copii, terapia a determinat îmbunătățiri auditive importante și în rândul adolescenților și adulților tineri.

Tolerabilitate și siguranță

În perioada de urmărire de până la 12 luni nu au fost raportate reacții adverse severe. Scăderea numărului de neutrofile a fost cea mai frecventă reacție adversă observată, însă a fost tranzitorie și nu a necesitat întreruperea monitorizării.

Perspective viitoare

Aceste rezultate confirmă potențialul terapiei genice pentru tratarea surdității genetice. Echipa de cercetare pregătește extinderea studiilor către alte gene implicate în surditate, precum GJB2 și TMC1, considerate mai complexe din punct de vedere terapeutic. Datele preclinice indică rezultate promițătoare, ceea ce alimentează speranța că terapiile vor putea fi aplicate și altor forme de surditate ereditară.

Concluzii

Terapia genică cu AAV1-hOTOF reprezintă o intervenție sigură și eficace pentru copiii cu surditate autosomal recesivă tip 9. Studiul demonstrează o îmbunătățire semnificativă a auzului, în special în cazul pacienților tineri, cu beneficii potențiale asupra calității vieții și a dezvoltării sociale. Monitorizarea pe termen lung și extinderea cercetărilor către alte gene vor fi esențiale pentru consolidarea rolului terapiilor genetice în tratamentul surdității congenitale.