Topul celor mai agresivi microbi

Lupta omului cu bacteriile, virușii sau fungii din mediul înconjurător a permis evoluția speciei în forma sa actuală. Grație descoperirilor oamenilor de știință a fost posibilă stoparea răspândirii infecțiilor pe scară largă și totodată au fost eradicate maladii care cauzau milioane de decese. Cu toate acestea, o serie de boli infecțioase continuă să reprezinte amenințări serioase pentru omenire. Organizația Mondială a Sănătății a publicat de-a lungul ultimilor ani liste cu cele mai periculoase tulpini bacteriene, despre care se cunoaște faptul că au dobândit o rezistență sporită împotriva claselor de antibiotice cunoscute. De asemenea, o atenție sporită este acordată și virusurilor, fungilor sau protozoarelor cu care omul ar putea intra în contact. (1) (2)

Topul microbilor, în funcție de gravitatea afecțiuni provocate. Care sunt cei mai agresivi microbi?

Yersinia pestis

Contractarea unei bacterii din specia yersinia pestis ar fi putut reprezenta condamnarea la moarte, în urmă cu mai bine de cinci secole. În prezent, prin administrarea de antibiotice sunt evitate complicațiile, șansele de recuperare completă fiind mari. Afecțiunea provocată poartă denumirea de ciumă și este de trei feluri: bubonică, septicemică sau pneumonică. Deși ultima epidemie de ciumă a fost raportată între anii 1960-1970, bacteria yersinia pestis continuă să facă victime în regiunile sărace de pe glob, în special în țările africane. Bacteria este adesea transmisă prin mușcătura produsă de către un purice infectat, însă există și posibilitatea contaminării în urma intrării în contact cu fluidele sau țesuturile unui animal contaminat. Un om infectat cu ciumă pneumonică poate transmite bacteria pe cale aeriană. (3)

Bacilul Koch

Cunoscut în lumea medicală sub denumirea de mycobacterium tuberculosis, bacilul Koch este agentul etiologic al tuberculozei, una dintre cele mai mortale boli infecțioase ale secolului al XX-lea. Ușor transmisibil, responsabil pentru mai bine de un milion de decese și pentru peste opt milioane de noi îmbolnăviri anual, bacilul poate prezenta o rezistență sporită la medicamente. Tratamentul este unul de lungă durată și este efectuat în regim multidrog. (4)

Neisseria meningitidis

Specie a genului neisseria, bacteria neisseria meningitidis este agentul etiologic al meningitei. Meningita este considerată una dintre cele mai severe infecții cunoscute, din cauza ratei mari a mortalității, dar și din cauza potențialului epidemic crescut. Meningita meningococică, provocată de bacteriile neisseria meningitidis, este asociată cu o fatalitate de până la 50%, atunci când nu este administrat un tratament. De asemenea, aproximativ 10%-20% dintre supraviețuitori suferă leziuni cerebrale care le afectează auzul sau le provoacă o dizabilitate. Boala meningococică este o urgență medicală și necesită tratament administrat în fazele incipiente, imediat după intrarea în contact cu bacteria. (5)

Acinetobacter

Bacteriile din genul acinetobacter afectează adesea persoanele cu un sistem imunitar compromis și pe cei care se află internați într-o unitate spitalicească pentru o perioadă lungă de timp. Tocmai din acest motiv, infecțiile survenite în urma contractării bacteriei sunt mult mai severe, adesea mortale. Conform cercetărilor, rata de mortalitate printre pacienții de la terapie intensivă care contractează acinetobacter este de peste 60% în țări precum Brazilia și Israel și de aproximativ 44% în Statele Unite. Identificat ca fiind un agent patogen adesea prezent în spitale, acinetobacter este rezistent la antibioticele din generația a treia. (6) (7)

Pseudomonas aeruginoasa

La fel de oportunist ca acinetobacter, bacilul piocianic, așa cum este denumit genul de bacterii pseudomonas aeruginoasa, poate să cauzeze infecții severe, tratamentul fiind adesea îngreunat de rezistența la fel de mare pe care o prezintă în fața antibioticelor. Cele mai grave infecții pe care le poate provoca bacilul piocianic sunt pneumonia, otita externă malignă, endoftalmita, endocardita, meningita și septicemia. (8)

Campylobacter, salmonella sau clostridium perfringens

Împreună cu norovirusurile și rotavirusurile, bacteriile enunțate sunt asociate cu afecțiunile alimentare. Diareea reprezintă unul dintre simptomele principale ale infectării cu salmonella, clostridium sau campylobacter. Deoarece diareea infecțioasă produce anual aproape un milion de decese în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani, bacteriile în sine constitute o problemă globală. (9)

Vibrio cholerae

Bacteria poate fi prezentă în apă sau alimente și poate ajunge în organismul uman în urma ingestiei alimentelor sau a apei contaminate. Bacteria vibrio cholerae provoacă holera, o boală diareică acută cu potențial letal, în lipsa unui tratament. Extrem de frecventă în țările sărace și fără sisteme de salubrizare, holera este considerată una dintre cel mai mari amenințări globale la adresa sănătății publice, dar și unul dintre indicatorii inechității în dezvoltarea socială. (10)

Borrelia burgdorferi

Căpușele din genul Ixodes pot transmite bacteria borrelia burgdorferi la om, prin înțepătură, aceasta fiind, de altfel, singura modalitate de transmitere a bacteriei. Afecțiunea produsă în urma intrării în contact cu bacteria borrelia burgdorferi poartă denumirea de boala Lyme, o condiție medicală tratabilă, dar care poate cauza decesul, în lipsa unui tratament. În anumite cazuri, bacteria ajunge în organism fără ca măcar persoana contaminată să fie conștientă de acest lucru, căpușa fiind îndepărtată de pe piele fără a fi remarcată în prealabil (de exemplu atunci când sunt îndepărtate hainele sau când persoana în cauză se scarpină). (11)

Clostridium botulinum

Tolerant la căldură, acest microorganism bacterian poate produce toxine extrem de periculoase pentru om. Toxinele produse, denumite toxine botulinice, sunt unele dintre cele mai letale substanțe cunoscute, în țările cu un sistem medical deficitar rata de deces din cauza botulismului fiind una crescută. Înainte de jumătatea secolului trecut, botulismul alimentar era fatal în mai bine de jumătate dintre cazuri, însă în prezent rata deceselor în țările dezvoltate este de 5%-10%. Botulismul nu se transmite de la un om de altul, ci doar prin consumul de alimente contaminate. De asemenea, o formă distinctă a bolii, denumită botulism infantil, poate să apară la copilul cu vârsta de sub un an, în urma consumului unor alimente care conțin sporii botulismului. În mod normal, consumul alimentelor care conțin spori ai toxinei, precum mierea, este recomandat doar după vârsta de un an, deoarece sistemul digestiv al sugarului nu este îndeajuns de matur pentru a putea preveni dezvoltarea toxinei. (12) (13) (14)

Clostridium tetani

Producător de toxine, clostridium tetani este unul dintre cei mai cunoscuți agenți patogeni din genul clostridium. Bacteria clostridium tetani cauzează tetanosul, o boală infecțioasă cu potențial fatal. Toxina tetanică este una dintre cele mai toxice substanțe, decesul fiind aproape iminent, în lipsa unui tratament. Transmiterea se face prin expunerea unei plăgi profunde la sporii bacteriei (aceștia se regăsesc în sol sau în materiile fecale ale animalelor sau ale oamenilor). Caracteristicile principale ale tetanosului sunt contracțiile severe și difuze ale mușchilor, activitatea neuronilor motori inferiori fiind inhibată de toxină. (15)

Ebolavirus

Identificat pentru prima oară în urmă cu mai puțin de cinci decenii, virusul Ebola continuă să facă victime în regiunile sărace de pe glob, acolo unde riscurile de contaminare sunt unele crescute, din cauza lipsei măsurilor esențiale de igienă. Virusul se transmite de la oameni sau animalele infectate, iar rata mortalității este de peste 50% în unele țări africane. La momentul actual nu există un tratament împotriva Eboba, însă multiple cercetări se află în derulare. (16)

Virusul Marburg

Provoacă febra hemoragică la om și la primate și este extrem de asemănător cu virusul Ebola, metodele de transmisie și simptomele fiind aproape aceleași. De asemenea, la fel ca și în cazul virusului Ebola, nu există un tratament specific împotriva bolii. Febra Marburg se manifestă la aproximativ o săptămână de la contractarea virusului, debutul simptomelor fiind unul brusc. Rata mortalității poate ajunge la 90%, însă în cazul focarelor raportate anterior rata mortalității s-a situat între 23%-90%. (1) (17) (18)

Virusul HIV

Deși nu este la fel de rezistent în mediul extern ca alte virusuri, virusul imunodeficienței umane este extrem de răspândit, sexul neprotejat și utilizarea de droguri injectabile reprezentând motivul principal pentru prevalența extrem de crescută. Din cauza virusului HIV își pierd viața anual aproximativ un milion de persoane, numărul celor infectați în prezent fiind de aproape 37 de milioane de persoane. (19) (20)

Virusul rabic

Contractat în urma unei mușcături provocate de un animal infectat, virusul rabic este responsabil pentru moartea a aproximativ 55.000 de persoane în fiecare an. Virusul infectează sistemul nervos central, decesul survenind la doar câteva zile de la debutul simptomelor, în lipsa unui tratament. Animalele sălbatice sunt considerate rezervoare pentru multe tulpini ale virusului. (18) (21)

Virusul Zika

Transmis în majoritatea cazurilor prin înțepătura unor țânțari din genul aegypti și albopictus infectați, virusul Zika nu beneficiază la momentul actual de un tratament specific. În multe situații de infectare, simptomele întârzie să apară sau sunt ușoare. Febra, durerile de cap, durerile articulare, conjunctivita, durerile musculare și eczemele sunt principalele simptome. Femeile care prezintă unul dintre aceste simptome în urma vizitei într-o țară în care au fost semnalate epidemii de febră Zika și care își doresc să rămână gravide sau urmează să nască, trebuie să știe că există posibilitatea ca infecția să fie transmisă fătului, sănătatea acestuia fiind pusă în pericol. (22)

Virusul influenza

Considerat unul dintre cele mai răspândite virusuri din ultimele secole, virusul influenza determină apariția gripei, o boală infecțioasă care poate fi prevenită și ale cărei simptome pot fi controlate, în majoritatea cazurilor. Există, însă, situații în care gripa ar putea cauza decesul unei persoane, anual fiind raportate mai bine de 80.000 de decese doar în Statele Unite ale Americii. (23) (24)