Tuse cu sânge (expectorații cu sânge)

©

Autor:

Tusea cu sânge - cunoscută şi sub denumirile de expectorație cu sânge, hemoptizie sau tuse hemoptoică - constă în eliminarea de mucus şi sânge pe gură, în timpul acceselor de tuse.

Cantitatea de sânge eliminată pe gură în timpul tusei poate varia, de la câteva striuri sangvinolente prezente în sputa evacuată şi până la cantități mari de sânge.

Tuse cu sânge (expectorații cu sânge) - cauze

La baza apariției tusei cu sânge pot sta numeroase afecțiuni de natură diferită, de la afecțiunile căilor respiratorii, şi până la afecțiunile autoimune şi cardiovasculare.

Desigur, principalele afecțiuni care pot duce la apariția tusei cu sânge sunt afecțiunile bronhopulmonare. În practică însă, adevărat în cazuri mai rare, a fost înregistrată şi tusea cu sânge datorată rupturii de varice esofagiene sau rupturii unui vas de sânge de calibru mai mare.

Boli care pot duce la apariția tusei cu sânge:


Manifestările clinice care însoțesc tusea cu sânge în cadrul diferitelor tipuri de afecțiuni

Tusea cu sânge poate fi însoțită de numeroase alte manifestări clinice, în funcție de boala cauzatoare.

Bronhopneumonie cronică obstructivă

Principalele manifestări clinice specifice amintim tusea cronică productivă, cu sânge şi mucus şi dispneea de efort.

Tuberculoză

Tuberculoza se caracterizează prin astenie, inapetență, scădere în greutate, tuse uscată cu sânge, care persistă mai mult de trei săptămâni, dispnee, febră sau subfebrilitate, scăderea performanțelor fizice şi intelectuale, adenopatii voluminoase.

Cancer pulmonar

Persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar pot acuza tuse persistentă cu sânge, stridor sau wheezing, dispnee, durere toracică, disfagie sau disfonie, tulburări de ritm, pleurezie, convulsii, dureri osoase, adenopatii supraclaviculare sau laterocervicale, astenie, scădere în greutate.

pneumonie

Printre manifestările clinice specifice pneumoniilor se numără febra, frisoanele, tuse inițial seacă, iar mai apoi productivă, cu sânge şi mucus, stare de rău, dificultăți la respirație, respirație şuierătoare, transpirații, tremor, tahicardie, durere toracică, inapetență, cefalee, oboseală, grețuri, vărsături, mialgii, artralgii, confuzie.

Pneumonie de aspirație

În cadrul pneumoniei de aspirație, tusea cu sânge poate fi însoțită de dispnee, tahipnee, bronhospasm, febră, cianoza extremităților, wheezing, hipotensiune arterială, tahicardie, febră, respirație urât mirositoare, durere toracică, apariția stridorului, a ronhusurilor şi a ralurilor sibilante la auscultația ariilor pulmonare.

Bronşită

Tusea cu sânge şi mucus, apărută în cadrul bronşitelor, poate fi însoțită de disconfort la nivelul toracelui, febră, frisoane, dificultăți la respirație (dispnee), respirație şuierătoare, oboseală, astenie, obstrucție nazală.

Laringită

Formele severe de laringită pot fi caracterizate prin tuse cu sânge, însoțită de febră, iritație şi chiar durere în gât, răguşeală sau pierderea vocii, disfagie, adenopatie cervicală (umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului).

Bronşiectazie

Printre manifestările specifice se numără tusea cu expectorație mucopurulentă şi sânge, febră, frisoane, transpirații nocturne, dispnee, dureri toracice şi anorexie.

Epistaxis

Epistaxisul poate duce la apariția tusei cu sânge prin scurgerea sângelui din nas spre rinofaringele posterior, acesta ajungând la nivelul cavității bucale. De aici, există riscul ca sângele să fie înghițit, ceea ce poate declanşa apariția tusei, cu eliminarea sângelui ingerat.

Sindrom Goodpasture

Printre manifestările clinice specifice se numără tusea cu sânge, dispneea, apariția ralurilor crepitante, febra, astenia, scăderea în greutate, durerile musculare şi de articulații, hematuria, oliguria, proteinuria şi edemele.

Insuficiență cardiacă congestivă

Se caracterizează prin dificultate la respirație, tuse cu sânge, hârâit în timpul respirației, amețeli, dispnee de efort, oboseală, tahicardie, palpitații, grețuri, dureri în piept, edeme, anasarcă (edem generalizat), confuzie, tulburări de gândire, inapetență, intoleranță la efort.

Stenoză mitrală

Manifestările clinice specifice sunt dispnee de efort, tuse cu sânge, wheezing, colorarea cianotică a pomeților (facies mitral), durere în piept, palpitații, tulburări de ritm, disfonie (prin comprimarea nervului laringian recurent) şi disfagie (prin comprimarea esofagului), bradicardie.

Embolie pulmonară

Bolnavul aflat într-un episod de embolie pulmonară poate prezenta tuse cu sânge şi mucus, durere în piept, amețeli, extremități cianotice, tulburări de ritm, respirație scurtată, claudicație intermitentă la nivelul unuia dintre membrele inferioare, edeme ale membrelor inferioare, transpirație excesivă.

Legioneloză

Legioneloza este o boală infecțioasă determinată de bacteria Legionella pneumophila. Bolnavii cu legioneloză pot prezenta cefalee, stare generală alterată, febră, durere toracică, tuse inițial seacă, iar mai apoi purulentă cu sânge, dureri musculare, grețuri, varsături, diaree, etc.

Psitacoză

Psitacoza este o infecție transmisă omului de la păsări, determinată de Chlamydia psittaci. Boala se caracterizează clinic prin apariția bruscă a febrei ridicate, însoțită de frisoane, cefalee severă, inițial tuse neproductivă, iar mai apoi tuse cu mucus şi sânge, dureri toracice şi pleurezie, extremități cianotice, dispnee accentuată, adenopatie laterocervicală, fotofobie, epistaxis, grețuri, vărsături, diaree, agitație psihomotorie, etc.

Ruptura varicelor esofagiene

Ruptura varicelor esofagiene pot determina apariția tusei cu sânge.

Leucemii

Persoanele cu leucemie pot prezenta anemie cu manifestări clinice specifice (precum paloare tegumentară, dispnee de efort, astenie, palpitații), sindrom hemoragipar (cu epistaxis, gingivoragii, echimoze, hemoptizii, metroragii, etc.) şi infecții respiratorii repetate, printre care şi Pneumonii cu tuse şi sânge. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticul diferitelor afecțiuni care duc la apariția tusei cu sânge

Pentru identificarea diferitelor tipuri de afecțiuni care au dus la apariția tusei cu sânge, se recomandă efectuarea unei anamneze şi a unui examen clinic complet persoanei afectate, urmate de realizarea unei serii de investigații paraclinice, care pot confirma sau infirma boala suspicionată.

Anamneza trebuie să cuprindă date referitoare la momentul apariției tusei cu sânge, existența vreunor factori declanşatori, ce anume ameliorează tusea cu sânge, salte semne şi simptome clinice apărute în asocierea tusei cu sânge, modul de evoluție şi durata scursă din momentul apariției tusei cu sânge şi până la prezentarea la medic, alte afecțiuni de care suferă bolnavul şi afecțiuni prezente în familia acestuia, condiții de viată şi de muncă a bolnavului, dacă fumează sau consumă alcool, medicamente administrate de către bolnav.

La examinarea clinică a bolnavului, medicul va decela alte semne clinice prezente, specifice diferitelor tipuri de afecțiuni.

Investigațiile paraclinice recomandate în caz de apariție a tusei cu sânge sunt reprezentate de radiografia pulmonară, tomografia computerizată toracică, rezonanța magnetică nucleară toracică, examene bacteriologice, examenul sputei pentru identificarea bacilului Koch, ecocardiografie, ecocardiografie Doppler, bronhoscopie, cultură microbiologică din spută, toracocenteză, determinarea gazelor arteriale, hemoleucograma completă şi examenul biochimic al sângelui, etc. [1], [2], [4]

Tratamentul tusei cu sânge

Singura metodă de combatere a tusei cu sânge este reprezentată de corectarea bolii de fond care a dus la apariția ei. Tratamentul simptomatic cu antitusive, hemostatice şi alte medicamente este prea puțin eficient.

Bronhopneumonie cronică obstructivă - bronhodilatatoare (teofilină, anticolinergice, precum Tiotropium, Ipratropium sau betamimetice, Fenoterol, Terbutalină, Formoterol, etc.), corticosteroizi, fluidificante (precum Erdosteina, N-acetil-cisteina) şi oxigenoterapie.

Deoarece majoritatea formelor de pneumonie sunt de origine bacteriană, tratamentul acestora constă în antibioterapie.

Tuberculoză - antituberculoase de primă linie (precum Rifampicina, Izoniazida, Streptomicina, Etambutolul) sau de linie a doua (Amikacina, Streptomicina, Moxifloxacina, Linezolid, Claritromicina, etc.).

Tratamentul cancerului pulmonar constă în chimioterapie, radioterapie, imunoterapie şi tratament biologic.

Pneumonie de aspirație - administrarea de fluide şi soluții electrolitice intravenos, pentru combaterea dezechilibrelor hidro-electrolitice care pot apărea în acest sens, inițierea oxigenoterapiei şi administrarea de antibiotice.

Tratamentul bronşitelor variază foarte mult, în funcție de tipul bolii.
  • În cazul bronşitelor bacteriene, se recomandă tratament cu antibiotice. În cazul bronşitelor virale, medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene pot fi suficiente.
  • În cazul bronşitelor datorate inhalării de gaze iritante sau fum de țigară, se recomandă întreruperea expunerii la aceşti factori. Pentru ameliorarea durerii şi a febrei, se recomandă analgezice şi antiinflamatoare nonsteroidiene. Pentru combaterea tusei, se pot administra antitusive.
  • În cazul tusei uscate, pot fi recomandate medicamente expectorante.
  • În cazul tusei productive cu cantități crescute de mucus, se administrează mucolitice.

Tratamentul laringitelor variază în funcție de etiologia acestora.
  • În cazul laringitelor bacteriene, se recomandă antibioterapie.
  • În formele de laringită virală, medicația antiinflamatorie este suficientă.
  • În cazul laringitelor alergice sunt recomandate antihistaminice şi sprayuri orale pe bază de corticosteroizi.
  • În cazul laringitelor secundare expunerii la gaze iritante, se recomandă evitarea expunerii căilor respiratorii la un astfel de mediu.

Bronşiectazie - antibiotice. Ameliorarea tusei productive se poate realiza prin administrarea de mucolitice, expectorante, fluidificante şi bronhodilatatoare. În formele de hemoptizie masivă, se recomandă tratament intervențional, care constă în embolizarea arterei bronşice, tamponament endobronşic bronhoscopic cu balonaş Fogarty sau hemostază chirurgicală cu chirurgie de rezecție.

Sindrom Goodpasture - coticosteroizi şi de Ciclofosfamidă, plasmafereză, oxigenoterapie, hemodializă şi transfuzii de sânge.

Tratamentul insuficienței cardiace congestive poate fi medicamentos sau chirurgical.
  • Tratamentul medicamentos presupune administrarea inhibitorilor de conversie a angiotensinei (Enalapril, Captopril, etc.), beta-blocantelor (Propanolol, etc.), vasodilatatoarelor (nitrați), blocantelor receptorilor angiotensinei II (Valsartan, Candesartan, etc.), diureticelor (Furosemid, etc.), blocantelor canalelor de calciu (Amlodipină, etc.) şi a Digoxinului.
  • Tratamentul chirurgical poate consta în bypass aortocoronarian, valvuloplastie cardiacă, terapie de resincronizare cardiacă, implantarea de defibrilator cardiac şi utilizarea pompelor pentru circulația extracorporeală.

Tratamentul stenozei mitrale, asemenea tratamentului specific insuficienței cardiace congestive, poate fi medicamentos sau chirurgical.
  • Tratamentul medicamentos constă în beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, diuretice şi anticoagulante.
  • Tratamentul chirurgical poate presupune efectuarea valvuloplastiei mitrale percutane sau intervenția chirurgicală clasică de reparare sau inlocuire a valvei mitrale afectate.

Tratamentul emboliei pulmonare constă în oxigenoterapie şi administrarea precoce a anticoagulantelor pentru diminuarea şi prevenirea extinderii în dimensiuni a cheagurilor de sânge. În formele severe de boală, se poate recurge la administrarea medicamentelor trombolitice, precum streptokinaza sau urokinaza.

Tratamentul legionelozei constă in administrarea de antibiotice, timp de două sau trei săptămâni. Dintre medicamentele antibiotice utilizate amintim tetraciclinele (Rifampiciba), macrolidele (precum Azitromicina) şi fluorochinolonele (precum Moxifloxacina, Levofloxacina).

Tratamentul psitacozei constă în administrarea de Tetraciclină. In cazul bolnavilor alergici la Tetraciclină, se poate administra Eritromicină.

Tratamentul varicelor esofagiene poate fi medicamentos sau chirurgical.
  • Medicamentele utilizate în cazul varicelor esofagiene sunt reprezentate de vasoconstrictoarele splenice (precum Somatostatina şi Vasopresina) şi beta-blocante.
  • Tratamentul intervențional de îndepărtare a varicelor esofagiene se poate realiza endoscopic sau prin intervenție chirurgicală clasică deschisă.

Tratamentul diferitelor tipuri de leucemii constă în chimiotrapie, imunoterapie şi transplant allogen sau autolog de celule stem.
Tusea cu sângerare mică, repetată, poate duce la apariția anemiei. În schimb, tusea cu sângerare masivă poate duce la instalarea şocului hemoragic. În ambele situații se recomandă înlocuirea volumului de sânge pierdut prin administrarea transfuziilor de sânge integral sau a masei eritrocitare. [1], [2], [3], [4], [5]
Caută un semn/simptom de boală:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.