Tusea reziduală - cât timp poate persista după o viroză?

©

Autor:

Tusea reziduală - cât timp poate persista după o viroză?
Tusea reziduală - numită și tuse post-virală sau tuse post-infecțioasă - este acea tuse care persistă o anumită perioadă de timp după vindecarea afecțiunii respiratorii cauzatoare.

Tusea este un act reflex, secundară stimulării receptorilor mecanici și chimici ai tusei, care presupune efectuarea unei inspirații scurte umată de o expirație spontană, zgomotoasă, de intensitate și durată variabile. Tusea este secundară pătrunderii unor corpi străini la nivelul traheei sau apariției unor afecțiuni la nivelul tractului respirator și poate fi însoțită și de alte manifestări clinice precum expectorație, hemoptizie, durere de gât. etc. [1], [2], [3]

 

Cauzele tusei reziduale

Tusea reziduală poate apărea în cadrul umătoarelor tipuri de infecții virale ale aparatului respirator:


Tusea reziduală cronică poate fi secundară stimulării excesive a reflexului de tuse în cadrul unei infecții respiratorii sau poate fi datorată răspunsului inflamator al organismului față de distrugerea mucoasei căilor respiratorii în cadrul diferitelor infecții ale tractului respirator.


De asemena, pot fi descrise alte afecțiuni din afara sferei respiratorii, care pot determina apariția tusei reziduale. Dintre acestea amintim:

  • astmul bronșic
  • refluxul gastrointestinal. [1], [2], [3]

 

Tusea reziduală - cât timp poate persista după o viroză?

Tusea reziduală poate fi uscată sau productivă (însoțită de expectorație) și poate fi însoțită și de alte manifestări clinice, precum iritație sau durere în gât, răgușeală. Trebuie reținut faptul că tusea reziduală poate apărea chiar și în timpul nopții, trezind bolnavul din somn (pe timpul nopții apare mai frecvent tusea reziduală productivă, datorită acumulării de mucus la nivelul căilor respiratorii).


Tusea reziduală persistă, în majoritatea cazurilor, timp de două sau trei săptămâni, cel mult timp una sau două luni, în cazul infecțiilor respiratorii mai severe sau însoțite de complicații. Persistența tusei peste două luni de zile poate indica apariția unei reinfecții la nivelul căilor respiratorii sau a altor afecțiuni care sunt caracterizează prin tuse (în acest context nu mai este vorba despre tusea reziduală).


Tusea reziduală productivă este însoțită de expectorație minimă, consistentă, lipsită de culoare, de miros neplăcut sau de striații sanguinolente. Celelalte manifestări clinice specifice infecției respiratorii, precum febra, dificultatea de respirație, eritemul sau depozitele purulente prezente îngât, starea generală alterată, obstrucția nazală, slăbiciunea și durerea musculară, sunt total absente (semn de remisiune a infecției respiratorii). [1], [2], [3]

 

Diagnosticarea tusei reziduale

Pentru diferențierea tusei reziduale de tusea care apare în contextul infecțiilor respiratorii, se recomandă efectuarea unui consult medical de specialitate, în cadrul căruia medicul va efectua, pe lângă anamneza bolnavului, o examinare clinică a aparatului respirator; aceasta din urmă constă în evaluarea mișcărilor respiratorii și a respirației și auscultația plămânilor.


Pentru excluderea cu desăvârșire a unei afecțiuni respiratorii, se recomandă efectuarea anmitor investigații paraclinice, precum radiografia pulmonară și examenul sputei. [1], [2], [3]

 

Tusea reziduală - Tratament

Tusea reziduală nu necesită tratament simptomatic deoarece ea se remite treptat, în decursul a cel mult două luni de zile. În formele severe de tuse reziduală se pot administra anumite medicamente care au capacitatea de a ameliora această simptomatologie, precum medicamente bronhodilatatoare (de deschidere a căilor repiratorii și împiedicarea acumulării locale a mucusului), corticosteroizi inhalatori sau orali (care previn apariția inflamației locale), antitusive pe bază de codeină sau dextrometorfan, decongestionante (precum pseudoefedrina) și antihistaminice (precum desloratadina sau difenhidramina).

De asemenea, tusea reziduală mai poate fi ameliorată prin hidratare corespunzătoare, consumarea ceaiurilor din plante cu efect antitusiv (precum ceaiul de tei, ceaiul de pătlagină, ceaiul de potbal, ceaiul de cimbrișor sălbatic, ceaiul de lumânărică etc. ), utilizarea unui umidificator și prin evitarea expunerii mucoasei respiratorii la factori iritanți, precum noxe profesionale, fum de țigară, substanțe chimice. [1], [2], [3]


Data actualizare: 04-09-2020 | creare: 04-09-2020 | Vizite: 194
Bibliografie
1. What You Need to Know About Post-Viral Coughs, link: https://www.healthline.com/health/post-viral-cough
2. What causes a cough after a cold?, link: https://www.health.harvard.edu/ear-nose-throat/what-causes-a-cough-after-a-cold
3. What a Lingering Cough After a Cold Means , link: https://www.verywellhealth.com/treatments-for-lingering-cough-4107545
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.