Senzație de sufocare - ce ar putea fi

Senzația de sufocare este o dificultate în respirație, caracterizată frecvent de către persoanele în cauză drept o senzație de nod în gât sau incapacitatea de a trage aer în piept. Deși în numeroase cazuri senzația de sufocare este expresia subiectivă a unor tulburări funcționale apărute în organism (cel mai frecvent, expresia deficitului de vitamine sau minerale), există și cazuri în care senzația de sufocare anunță instalarea unei afecțiuni mai severe, care necesită tratament precoce.

Senzația de sufocare este un simptom frecvent înregistrat în practica medicală. Deseori aceasta poate apărea pe fondul unor tulburări funcționale dezvoltate în organism sau ca urmare a interacțiunii unor factori de risc externi (precum stresul psiho-emoțional intens, emoțiile puternice, etc.). Senzația de sufocare poate duce la întreruperea desfășurării activităților cotidiene și la agravarea calității vieții persoanei afectate. Oricare ar fi cauza senzației de sufocare, aceasta trebuie căutată și tratată corespunzător, pentru a împiedica apariția unor complicații mai mult sau mai puțin severe, asociate acesteia. [1], [2], [3]

Senzație de sufocare - ce ar putea fi

Principalele afecțiuni sau condiții patologice care pot duce la instalarea senzației de sufocare sunt reprezentate de următoarele aspecte:

• infecțiile căilor respiratorii superioare (precum sinuzita, faringita) sau inferioare (precum bronșita sau pneumonia)
• anxietatea și atacul de panică
• alergiile respiratorii
• deshidratarea
• febra
• afecțiunile cardiovasculare precum tulburările de ritm cardiac, infarctul miocardic acut, hipertensiunea arterială, tromboza pulmonară
• anemia severă
• sepsisul și șocul septic
• hemoragiile și șocul hemoragic
• afecțiunile glandei tiroide precum tiroiditele sau hipertiroidismul
• afecțiunile pulmonare precum embolia pumonară, bronhopneumonia cronică obstructivă, emfizemul pulmonar, astmul bronșic, cancerul pulmonar, infecțiile pulmonare, chistul pulmonar (apărut în contextul parazitozelor), hipertensiunea pulmonară
• traumatismele toracice care favorizează apariția pneumotoraxului
• intoxicațiile cu monoxid de carbon
• prezența unor corpi străini la nivelul traheei
• deficitul de calciu.

Factori de risc:

• sarcina
• abuzul de alcool sau de droguri
• temperatura crescută a mediului ambiant
• emoțiile puternice
• stresul psiho-emoțional intens
• spațiile închise, aglomerate. [1], [2], [3]

Senzație de sufocare - simptome asociate

Senzația de sufocare este o dificultate de respirație cunoscută în termeni medicali sub denumirea de dispnee (greutate în respirație), descrisă frecvent de către bolnavii în cauză ca o senzație de lipsă de aer, senzație de nod în gât sau imposibilitate de a trage aer în piept.

În funcție de contextul și cauza apariției senzațieid e sufocare, aceasta poate fi însoțită de o multitudine de alte manifestări clinice, astfel:

• senzația de sufocare în afecțiunile cardiovasculare este însoțită de regulă de tahicardie, palpitații, durere în piept, sincopă, senzația de leșin, cianoza extremităților, prăbușirea sau creșterea valorilor tensionale.
• senzația de sufocare specifică afecțiunilor pulmonare poate fi însoțită de durere toracică, tuse, hemoptizie, astenie, oboseală, frecvență cardiacă accelerată.
• senzația de sufocare în anemiile severe este însoțită de paloare tegumentară, tahicardie, palpitații, cefalee, astenie, oboseală, amețeli, tulburări de vedere, modificarea aspectului normal al părului și a unghiilor (păr aspru, friabil, koilonichie, platonichie), etc.
• senzația de sufocare specifică alergiilor respiratorii este însoțită de obstrucție și congestie nazală, strănut frecvent, prurit nazal, prurit și iritație oculară, cefalee, erupții cutanate urticariene, etc.
• senzația de sufocare în afecțiunile tiroidiene este însoțită de apariția gușei tiroidiene, scădere ponderală, intoleranță la căldură, iritabilitate, hiperkinezie, palpitații, transpirații crescute, oboseală, apetit alimentar crescut, slăbiciune, insomnie, diaree, tremor al extremităților, tulburări de ritm cardiac, etc.
• senzația de sufocare specifică anxietății este însoțită de tulburări de somn, temeri inexplicabile, tensiune musculară, tulburări digestive (precum crampe abdominale, balonare, constipație sau diaree), agitație, oboseală, tahicardie, palpitații, scăderea capacității de concentrare și de atenție, migrene, etc.
• senzația de sufocare în deficitul de calciu este însoțită de iritabilitate, confuzie, crampe musculare, tremor al extremităților, amorțeli, tahicardie, palpitații, vărsături, tetanie.
• senzația de sufocare în stările de șoc hemoragic sau septic poate fi însoțită de tegumente palide, reci, umede, scăderea tensiunii arteriale, respirație rapidă, superficială, puls rapid, filiform, confuzie, anxietate, amețeală, leșin, sete, grețuri, vărsături, pierderea stării de conștiență, febră.
• senzația de sufocare specifică stării de deshidratare este asociată altor manifestări clinice precum senzație de sete, gură uscată, tegumente uscate, somnolență, oligurie, constipație, amețeli, cefalee, scăderea valorilor tensionale, tahicardie, tahipnee, urină închisă la culoare.
• Senzația de sufocare în intoxicația cu monoxid de carbon este însoțită de amețeli, somnolență, cefalee, oboseală, grețuri, vărsături, dureri abdominale, tulburări vizuale, incontinență sfincteriană, agitație confuzie, halucinații, convulsii, tulburări de mers și de echilibru, tahicardie, tulburări de ritm, comă și deces. [1], [2], [3]

Diagnosticarea senzației de sufocare

Pentru identificarea cu exactitate a cauzei care a dus la apariția senzației de sufocare, este necesar consultul medical, care va presupune efectuarea unei anamneze amănunțite și examinarea clinică a bolnavului.

Anamneza presupune culegerea unor informații legate de momentul apariției senzației de sufocare și celelalte simptome asociate, modul de evoluție a acestei simptomatologii din momentul apariției și până în momentul prezentării la medic, alte afecțiuni de care suferă bolnavul sau prezente în familia acestuia, condiții de viață și de muncă, dacă fumează sau consumă alcool, medicamente administrate.

În cadrul examinării clinice medicul va decela prezența anumitor semne clinice specifice afecțiunii incriminate.

Pentru diagnosticarea afecțiunii care a dus la apariția senzației de sufocare, este necesară coroborarea datelor clinice obținute în urma efectuării anamnezei și a examinării clinice a bolnavului cu datele obținute în urma efectuării unor investigații paraclinice, precum radiografia pulmonară, tomografia computerizată toracică, rezonanța magnetică de torace, electrocardiograma și ecocardiografia, determinarea hormonilor tiroidieni și ecografia tiroidiană, hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui. [1], [2], [3]

Tratamentul senzației de sufocare

Corectarea senzației de sufocare se poate realiza prin eliminarea factorului de risc favorizant sau prin combaterea afecțiunii cauzatoare.

În cazul în care senzația de sufocare a apărut în urma expunerii la anumiți fatori de risc externi, precum consumul de droguri sau de alcool, stresul, emoțiile puternice, expunerea la spații închise sau la temperaturi crescute, se recomandă întreruperea expunerii la factorul de risc declanșator și combaterea acestuia (aerisirea spațiilor închise, eliminarea facotrilor de stres, întreruperea consumului de droguri sau de alcool, etc.).

În cazul în care senzația de sufocare a apărut pe fondul diferitelor tipuri de afecțiuni, se recomandă corectarea acesteia din urmă.

• Corectarea diferitelor afecțiuni cardiovasculare care a dus la apariția senzației de sufocare se poate realiza pe cale intervențională, prin intervenție chirurgicală deschisă pe cord sau prin administrarea medicației specifice (beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei, diuretice, blocante ale canalelor de calciu, etc.).
• Corectarea afecțiunilor pulmonare care au determinat apariția senzației de sufocare se poate realiza prin tratament chirurgical de extirpare a lobului pulmonar afectat (intervenție frecvent practicată în cazul tumorilor pulmonare) sau prin medicație specifică (antibiotice și antiinflamatoare în cazul infecțiilor pulmonare, bronhodilatatoare, corticosteroizi și adrenergice în cazul astmului bronșic sau a bronhopneumopatiei cronice obstructive, citostatice în cazul tumorilor maligne pulmonare).
• Tratamentul afecțiunilor tiroidiene care au dus la apariția senzației de sufocare se poate realiza prin administrarea de antibiotice și antiifnalamtoare în cazul tiroiditelor, respectiv a medicamentelor pe bază de iod, a antitiroidienelor de sinteză sau prin efectuarea tiroidiectomiei (îndepărtarea chirurgicală a unei porțiuni din glanda tiroidă sau a glandei tiroide în totalitate).
• Tratamentul stărilor de șoc constă în reechilibrarea hidro-electrolitică a bolnavului și combaterea factorului etiologic prin administrarea de antibiotice în cazul șocului septic, respectiv prin administrarea transfuziilor de sânge (pentru refacerea volemiei) și oprirea hemoragiei în cazul șocului hemoragic.
• Tratamentul alergiilor respiratorii constă în eliminarea factorului alergenic și administrarea medicamentelor antihistaminice, a corticosteroizilor sau a medicației adrenergice.
• Corectaea deficitului de calciu constă în creșterea aportului alimentar de calciu și administrarea de calciu sub formă orală sau injectabilă (perfuzabilă).
• Tratamentul intoxicației cu monoxid de carbon presupune scoaterea bolnavului din mediul toxic și administrarea de oxigen pe mască în concentrație de 100%. [1], [2], [3]