Utilizarea aplicațiilor de întâlniri de către adolescenți și impactul asupra sănătății mentale

Un studiu recent realizat de cercetători de la Northwestern Medicine sugerează că utilizarea aplicațiilor de întâlniri de către adolescenți nu dăunează sănătății lor mentale, contrar credinței populare. Studiul a monitorizat adolescenți pe o perioadă de 6 luni, evidențiind posibilele beneficii ale acestor aplicații, mai ales pentru tinerii care se identifică ca minorități sexuale și de gen.

Context

Studiile anterioare s-au concentrat pe auto-raportarea adolescenților privind utilizarea aplicațiilor de întâlniri, dar aceste informații pot fi influențate de o memorie incompletă sau de disconfortul în a recunoaște utilizarea aplicațiilor. Studiul actual a fost primul care a utilizat o aplicație pentru smartphone care a înregistrat activitatea tastaturii în timp real, permițând cercetătorilor să monitorizeze comportamentele adolescenților într-un mod mai obiectiv.

Despre studiul actual

Cercetătorii au urmărit 149 de adolescenți cu vârste între 13 și 18 ani din zonele New York City și Chicago, parte a unui proiect mai larg. Cu permisiunea părinților, adolescenții au descărcat aplicația Effortless Assessment Research System pe telefoanele lor, care a înregistrat automat activitatea acestora pe tastatură pe o perioadă de 6 luni. Datele privind sănătatea mentală și comportamentele riscante au fost colectate prin interviuri clinice și auto-rapoarte.

Studiul a arătat că 23.5% dintre adolescenți au utilizat aplicații de întâlniri în timpul studiului, un procent mai mare decât în cercetările anterioare.

Printre cele mai folosite aplicații de întâlniri de către adolescenți s-au numărat Tinder, Yubo, Hinge, Bumble și Pdbee. Studiul a identificat că utilizatorii acestor aplicații erau mai susceptibili să se identifice ca membri ai unui grup minoritar sexual și/sau de gen, ceea ce sugerează că aceste aplicații pot oferi un spațiu sigur și anonim pentru construirea unei comunități, departe de discriminarea reală.

Rezultate

Deși utilizatorii aplicațiilor de întâlniri au raportat un comportament riscant mai frecvent (precum încălcarea regulilor și consumul de substanțe) la începutul studiului, nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește rezultatele de sănătate mentală între utilizatori și non-utilizatori la evaluarea de la 6 luni. De asemenea, simptomele depresive și anxietatea socială erau similare în ambele grupuri, subliniind faptul că nivelurile de probleme de sănătate mentală erau comparabile atât pentru adolescenții care foloseau aplicații de întâlniri, cât și pentru cei care nu le foloseau.

Concluzii

Studiul sugerează că părinții nu trebuie să intre în panică atunci când observă că adolescenții lor utilizează aplicații de întâlniri. Este mult mai important ca părinții să poarte o discuție deschisă cu copiii lor despre motivele pentru care aceștia folosesc aceste aplicații. De asemenea, cercetătorii subliniază importanța înțelegerii modului în care relațiile de întâlniri pot influența sănătatea mentală pe termen lung, întrucât aceste relații pot modela factori precum stima de sine, depresia și anxietatea în viața adultă.