Vărsături de culoare închisă - ce ar putea fi?

©

Autor:

Vărsături de culoare închisă - ce ar putea fi?

Vărsăturile de culoare închisă sunt, de cele mai multe ori, expresia hematemezei sau a melanemezei, ambele datorate unei hemoragii digestive superioare.

Hematemeza reprezintă o sângerare spontană pe gură provenită de la nivelul unei surse arteriale sau de la nivelul varicelor esofagiene rupte. Melanemeza sau „vărsătura în zaț de cafea” este o sângerare pe gură secundară unei hemoragii care fie a încetat de ceva vreme, fie și-a micșorat debitul. Aspectul specific de „vărsătură în zaț de cafea” (culoarea maro) se datorează transformării hemoglobinei în hematină, care se realizează sub acțiunea acidului gastric.

Hemoragiile digestive sunt sângerări provenite de la diferite segmente ale tubului digestiv, determinate de numeroase condiții patologice. În funcție de localizarea sursei de hemoragie, hemoragiile digestive pot fi împărțite în hemoragii digestive superioare și inferioare. Hemoragiile digestive superioare sunt cele localizate în apropierea unghiului duodeno-jejunal Treitz, iar cele inferioare sunt localizate distal de unghiul duodeno-jejunal Treitz.

Din cauza riscului vital crescut și a complicațiilor severe care pot apărea, hemoragiile digestive sunt o urgență medico-chirurgicală. În majoritatea cazurilor, hemoragiile digestive se opresc spontan, oferind timp pentru o investigare mai precisă a bolnavului și pentru administrarea tratamentului corespunzător.

Culoarea hematemezei variază în funcție de durata de timp care s-a scurs de la debut: astfel, hematemeza de culoare roșie reprezintă o sângerare dintr-o sursă recentă pe când, hematemeza de culoare roșu închis, maroniu sau negru poate indica o sângerare dintr-o sursă mai veche, care fie și-a micșorat debitul fie a încetat. [1], [2], [3], [4], [5]

Cauze și factori de risc

Factorii etiologici care pot determina apariția hemoragiilor digestive superioare sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

  • Esofagita peptică
  • Esofagita infecțioasă (secundară infecției cu Candida albicans, Cytomegalvirus sau Herpex simplex)
  • Esofagita medicamentoasă (apărută în urma administrării unor medicamente precum Tetraciclină, Aspirină, Alendronat, clorură de potasiu, antiinflamatoare nonsteroidiene, Qinidină)
  • Malformații arterio-venoase (sindrom Osler-Rendu-Weber, ectazii vasculare antrale, angioame idiopatice, telangiectazii induse de radiații, etc.)
  • Ulcer peptic infecțios (determinat de Helicobacter Pylori, Herpex simplex sau Cytomegalvirus)
  • Ulcer peptic idiopatic (fără o cauză anume)
  • Ulcer peptic medicamentos (apărut în urma administrării de Aspirină sau alte antiinflamatoare nonsteroidiene)
  • Varice esofagiene, gastrice sau duodenale, secundare hipertensiunii portale
  • Afecțiuni traumatice sau postoperatorii (precum ulcerul de stres, sindromul Mallory-Weiss, sindromul Zollinger-Ellison)
  • Fistulă aorto-enterică
  • Corpi străini ingerați
  • Hemobilie
  • Hemosucus pancreaticus
  • Fistulă aorto-enterică
  • Afecțiuni tumorale benigne (lipoame, leiomioame, polip adenomatos, polip hamartomatos sau polip hiperplastic)
  • Afecțiuni tumorale maligne (leiomiosarcom, adenocarcinom, carcinoid, sarcom Kaposi, limfom, melanom, metastaze gastrointestinale). [1], [2], [3], [4], [5]


Semne și simptome clinice

Manifestările clinice apărute în cadrul hemoragiilor digestive superioare variază în funcție de ritmul sângerării, cantitatea de sânge pierdut, valorile inițiale ale hemoglobinei serice, continuarea sângerării sau recidiva ei, alte afecțiuni asociate, starea aparatului cardiovascular.

Hemoragiile digestive în cantități reduse (aproximativ 400-500 ml de sânge) nu duc la apariția unor manifestări clinice specifice. Hemoragiile digestive mai mari, de peste 1.500 ml sânge, pot determina apariția unui tablou clinic caracteristic șocului hemoragic, cu transpirații reci, tegumente palide, respirație superficială, tahicardie, puls filiform, anxietate, senzație de sete, confuzie, leșin, hipotensiune arterială, pierderea stării de conștiență.

Totodată, pot fi prezente și manifestări clinice specifice bolii de fond, care a dus la apariția hemoragiei digestive. Atfel, bolnavii cu ulcer peptic, pe lângă hemoragie digestivă exteriorizată prin vrsături mai pot prezenta dureri abdominale intense, eructații, balonare, grețuri, pirozis, intoleranță la alimentele bogate în grăsimi melenă, inapetență, scădere în greutate, stare de leșin, tulburări respiratorii.

Bolnavii cu diferite tipuri de esofagită, pe lângă hematemeză și melanemeză mai pot acuza disfagie, deglutiție dificilă, senzația de gust amar în gură, pirozis, amețeli, senzația de corp străin în gât.

Bolnavii cu varice esofagiene pot prezenta frecvente episoade de hematemeză sau melanemeză, însoțite de alte manifestări clinice specifice precum grețuri, melenă, hematochezie, amețeli, oboseală extremă, transpirații, dureri precordiale, balonare resimțită cu precădere în porțiunea superioară a abdomenului.

Bolnavii cu sindrom Mallory-Weiss pot prezenta hematemeză, melenă, tuse, astenie și fatigabilitate.

În cazul hemobiliei (afecțiune caracterizată prin pătrunderea sângelui la nivelul căilor biliare), bolnavul poate acuza colică biliară, hematemeză sau melanemeză și icter.

Tumorile maligne gastrointestinale pot determina apariția hematemezei și a melanemezei alături de manifestări clinice specifice sindromului de compresiune existent la acel nivel și manifestări clinice apărute din partea organelor invadate de către procesul tumoral.

Tumorile gastrice benigne sunt de cele mai multe ori asimptomatice, singurele manifestări clinice fiind reprezentate de hemoragiile digestive, care apar în urma ruperii formațiunii tumorale. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic. Investigații utile

Diagnosticul hemoragiei digestive superioare se face prin coroborarea datelor obținute în urma anamnezei complete (simptome amintite de bolnav, momentul apariției, afecțiuni asociate, medicamente administrate, etc.), a examinării clinice efectuate cu atenție și a unei serii de investigații paraclinice. Pentru explorarea și confirmarea hemoragiei digestive superioare este necesară efectuarea următoarelor investigații:

  • Hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui
  • Determinarea grupei de sânge și a Rh-ului
  • Coagulograma (care trebuie să cuprindă timpii de sângerare și de coagulare, indexul de protrombină, timpul de protrombină, fibrinogenul, timpul de tromboplastină activată și timpul de tromboplastină parțial activată)
  • Endoscopia digestivă superioară
  • Videocapsula endoscopică
  • Ecografia abdominală cu ecodoppler (indicată în mod special în cazul bolnavilor cu varice esofagiene, duodenale sau gastrice)
  • Angiografia (utilă pentru explorarea ficatului și a sistemului port)
  • Tomografia computerizată cu substanță de contrast (în cazul tumorilor gastrointestinale, a cirozei hepatice, a herniilor; totodată, permite evidențierea cu acuratețe a unei fistule aorto-enterice). [1], [2], [3], [4], [5]


Tratament

Hemoragiile digestive superioare reprezintă o urgență medico-chirurgicală și astfel orice pacient care prezintă vărsături cu sânge (hematemeză sau melanemeză) trebuie internat pe secția de terapie intensivă pentru reechilibrare, investigații ulterioare, diagnostic corect și administrarea tratamentului medicamentos. De asemenea, în această unitate pot fi prevenite și chiar combătute anumite complicații ale acestor hemoragii (precum șocul hemoragic și stopul respirator), care în cadrul altor secții clinice nu pot fi abordate așa cum trebuie.

Reechilibrarea bolnavilor cu hemoragiei digestivă superioară constă în aprecierea debutului sângerării, a duratei și a cantității de sânge pierdut, oprirea sângerării și inițierea măsurilor de resuscitare și stabilizare. În acest sens, se efectuează un abord venos dublu (aplicarea a două canule intravenoase), asigurarea unei ventilații și a unei oxigenări corespunzătoare și refacerea volumului circulant prin înlocuirea sângelui pierdut (se plică regula 3-la-1 care presupune înlocuirea cu 3 ml de soluții cristaloide fiecărui ml de sânge). Totodată, se indică corectarea coagulopatiilor și menținerea unei temperaturi normale a corpului. Întreruperea sângerării se realizează pe cale endoscopică. În cazul hemoragiilor digestive abundente poate fi necesară aspirația și lavajul gastric, atât în scop hemostatic pentru diminuarea episoadelor de vărsături hemoragice, cât și pentru a putea fi monitorizată mai eficient sursa hemoragică.

Tratamentul medicamentos presupune administrarea antagoniștilor receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.), a somatostatinei, a medicamentelor antiacide și a secretinei, cu scopul de a crește ph-ul gastric. Administrarea de lizin-vasopresină, somatostatină, sandostatin și glycin-vasopresină poate fi utilă pentru realizarea vasoconstricției splahnice, cu scăderea secundară a fluxului sangvin înspre vasele de sânge rupte. Totodată, administrarea de acid tranexamic poate fi utilă pentru inhibarea dizolvării cheagului de sânge format în zona de hemoragiei, evitând astfel apariția unui nou episod hemoragic.

Tratametul chirurgical pe cale clasică deschisă se efectuată în caz de eșec al tratamentului endoscopic, în cazul hemoragiilor recidivante, în cazul bolnavilor instabili hemodinamic și în cazul celor aflați în stare de șoc hemoragic. Tehnica chirurgicală variază în funcție de boala de fond:

  • în cazul ulcerelor se efectuează îndepărtarea chirurgicală a zonei ulceroase sau rezecție gastrică (gastrotomie, duodenotomie, vagotomie tronculară cu bulbantrectomie sau vagotomie tronculară cu pilorectomie-piloroplastie),
  • în cazul varicelor esofagiene se poate efectua gastrotomie longitudinală cu sutură hemostatică a varicelor rupte, deconexiune azigoportală, șunturi portosistemice, etc.;
  • în cazul ulcerelor de stres se practică vagotomie și piloroplastie, gastrectomie totală sau subtotală, vagotomie și antrectomie;
  • în cazul tumorilor gastrointestinale se efectuează rezecția gastrică, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 26-02-2019 | creare: 26-02-2019 | Vizite: 13422
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.II, Editura Medicală, București, 2018
2. Chapter 85Hematemesis, Melena, and Hematochezia, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK411/
3. Hematemesis, link: http://ddc.musc.edu/public/symptoms/hematemesis.html
4. What Causes Vomiting Blood?, link: https://www.healthline.com/symptom/vomiting-blood
5. Hematemesis, link: https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/hematemesis
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.