Vedere încețoșată apărută brusc - ce ar putea fi

Vederea încețoşată este o tulburare de vedere care poate afecta ambi ochi sau unul dintre ochi. Persoanele care acuză vedere încețoşată, sunt incapabili să observe detaliile fine. Lipsa de claritate a imaginii şi imposibilitatea observării tuturor detaliilor, duc la alterarea marcantă a calității vieții.

În practica medicală sunt descrise două tipuri de vedere încețoşată: vederea încețoşată instalată brusc şi vedere încețoşată instalată progresiv, cu agravare în timp. [1], [2]

Cauzele apariției vederii încețoşate instalată brusc

Factorii etiologici care duc la apariția vederii încețoşate cu debut spontan sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Conjunctivita
• Nevrita optică
• Uveita
• Ocluzia vaselor retiniene
• Accidentul vascular cerebral
• Atacul ischemic tranzitor
• Administrarea de amfetamină sau alte droguri
• Arterita temporală
• Embolia carotidei
• Hemoragia cerebrală
• Insuficiența vertebrobazilară
• Encefalita
• Traumatismele craniene. [2], [3], [4], [5]

Manifestări clinice care însoțesc vederea încețoşată instalată brusc

Vederea încețoşată cu debut brusc poate fi însoțită de numeroase alte manifestări clinice în funcție de boala de fond determinantă.
Vederea încețoşată cu debut brusc apărută în contextul conjunctivitei poate fi însoțită de înroşirea ochilor, edem palpebral, scurgere oculară, hiperlăcrimare, prurit ocular, senzație de arsură, fotofobie, formarea de cruste la nivelul ochilor, senzația de prezență a unui corp străin sau de nisip în ochi.
Nevrita optică se caracterizează prin inflamarea nervului optic şi se manifestă clinic prin scăderea bruscă a vederii, vedere încețoşată instalată spontan şi pierderea vederii colorate (discromatopsie), însoțite de durere oculară, fosfene şi agravarea acestei simptomatologii în urma expunerii ochilor la o lumină puternică. Tulburările de vedere apărute în contextul nevritei optice sunt temporare şi se agravează la lumină puternică sau în urma expunerii la căldură.
Uveita reprezintă inflamația tractului uveal şi se caracterizează din punct de vedere clinic prin vedere încețoşată instalată brusc, însoțită de durere unilaterală, localizată la nivelul ochiului afectat, diminuarea vederii, fotofobie şi înroşire oculară.
Ocluzia vaselor retiniene poate fi caracterizată din punct de vedere clinic prin vedere încețoşată cu debut brusc, urmată de pierderea totală sau parțială. De regulă, aceste manifestări clinice apar unilateral, la nivelul ochiului afectat.
Accidentul vascular cerebral, ischemic sau hemoragic, poate fi caracterizat din punct de vedere clinic prin pierderea acuității vizuale, vedere unilaterală, vedere dublă sau vedere încețoşată instalată brusc, cefalee cu debut acut, paralizie facială, paralizia membrelor superioare şi inferioare, tulburări de echilibru, amețeli.
Arterita temporală este o afecțiune inflamatorie a arterei temporare, cu rol în irigarea scalpului şi a musculaturii aflată în regiunea temporală. Printre manifestările clinice specifice arteritei temporale se numără durerea severă de cap, tulburări de vedere caracterizate prin vedere încețoşată instalată brusc sau pierderea vederii, oboseală sau disconfort resimțit la nivelul feței sau a mandibulei, sensibilitatea scalpului, scădere ponderală, febră, depresie, transpirații nocturne, stare generală alterată.
Insuficiența vertebrobazilară este o afecțiune caracterizată prin apariția unor accidente vasculare ischemice tranzitorii la nivelul bazinului vertebrobazilar. Insuficiența vertebrobazilară se caracterizează din punct de vedere clinic prin diplopie, vedere încețoşată instalată brusc şi alte tulburări de vedere, cefalee occipitală, parestezii, amețeli, alte tulburări senzitive prezente la nivelul feței sau la nivelul membrelor superioare, grețuri, vărsături, modificarea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale, slăbiciune musculară, tulburări de echilibru, senzația de cădere, transpirație, surditate neurosenzorială.
Encefalita este o boală inflamatorie a creierului, caracterizată din punct de vedere clinic prin cefalee, febră, diferite tulburări de vedere printre care vedere încețoşată cu debut brusc, vedere dublă, rigiditate cervicală, vărsături, letargie, iar în formele mai severe, somnolență, confuzie, iritabilitate, convulsii, halucinații, stare de inconştiență, fotofobie, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea vederii incețoşate instalată brusc

Pentru identificarea bolii de fond care a dus la apariția vederii încețoşate instalată brusc, se recomandă efectuarea unei anamneze complete, efectuarea unui examen clinic complet al bolnavului şi realizarea unei serii de investigații paraclinice.
Anamneza trebuie să cuprindă momentul apariției vederii încețoşate, alte manifestări clinice asociate, posibili factori declanşatori, anumiți factori agravanți, documentarea cu privire la alte afecțiuni de care suferă bolnavul, condiții de viață şi muncă, dacă fumează sau consumă alcool, anumite medicamente utilizate de către acesta.
Examinarea clinică a bolnavului trebuie realizată de către medicul oftalmolog sau neurolog, care poate observa cu uşurință prezența altor semne clinice specifice unor afecțiuni care aparțin sferei oftalmologice sau neurologice.
Printre investigațiile paraclinice care sunt recomandate pentru identificarea bolii de fond care a dus la apariția bruscă a vederii încețoşate se numără radiografia de craniu, tomografia computrizată de craniu nativ, rezonanța magnetică nucleară, ecografia Doppler, etc. [1], [2], [3], [5]

Tratamentul vederii încețoşate apărute brusc

Combaterea vederii încețoşate se poate realiza simptomatic prin intermediul ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact recomandate de către medic. Este deosebit de importantă însă corectarea bolii de fond care a dus la apariția vederii încețoşate cu debut brusc.
Tratamentul conjunctivitei bacteriene presupune administrarea de antibiotice sub formă de unguente oculare, picături sau sub formă de comprimate, în cazul formelor severe. Pentru diminuarea durerii oculare se poate aplica unei comprese pe ochi. Igienizarea ochilor şi îndepărtarea crustelor formate la marginea pleoapelor se poate realiza prin utilizarea şervețelelor umede special concepute pentru menținerea igienei oculare (precum Ocunet, etc.).
Tratamentul administrat în cazul nevritei optice constă în administrarea intravenoasă de corticosteroizi, urmată de administrarea de corticosteroizi pe cale orală, timp de maxim două săptămâni. Cel mai frecvent se utilizează Prednison. Aceste medicamente au rolul de a stimula recuperarea vederii.
Tratamentul uveitei constă în administrarea de corticosteroizi topici şi injecții perioculare cu steroizi. Pentru a preveni apariția sinechiilor şi pentru a ameliora disconfortul sau durerea oculară prezentă, se recomandă dilatarea pupilei. În formele de uveită osterioară poate fi necesară administrarea de imunosupresoare (precum Azatioprina, Ciclosporina, etc.).
Tratamentul ocluziei vaselor retiniene constă în administrarea de anticoagulante, injecții intraoculare cu corticosteroizi sau administrarea medicamentelor anti-vasculare, îndreptate împotriva factorului endotelial de creştere (Ranibizumab, Aflibercept), injectate intraocular.
Tratamentul accidentului vascular cerebral variază în funcție de tipul acestuia.
Astfel, în cazul accidentului vascular cerebral ischemic are drept obiectiv restabilirea precoce a fluxului sangvin la nivel cerebral, prin dizolvarea cheagului de sânge care a dus la obstruarea vasului de sânge cerebral. În acest context sunt administrate anticoagulante şi antiagregante plachetare (precum Aspirina). În cazul în care obstruării unui vas de sânge de la nivelul gâtului care asigură irigarea creierului, se practică endartectomia carotidă.
Tratamentul accidentului vascular cerebral hemoragic are drept scop ealizarea hemostazei şi scăderea presiunii sangvine la nivel cerebral. Hemostaza presupune oprirea sângerării cerebrale şi aceasta se realizează prin intervenție chirurgicală.
Tratamentul de elecție al arteritei temporale este reprezentat de administrarea de corticosteroizi în doze mari care, pe lângă reducerea inflamației, are rolul de a ameliora senzația de vedere încețoşată şi previne pierderea vederii. Cel mai frecvent se utilizează Prednison sau Metilprednisolon. Pe lângă corticosteroizi, în cadrul arteritei temporale mai pot fi administrate imunosupresoare (precum Ciclosporină, Metotrexat) sau Aspirină în doze reduse.
Tratamentul insuficienței vertebrobazilare presupune regim alimentar, prevenirea formării cheagurilor de sânge, hidroterapie, reflexoterapie, limitarea efortului fizic, masaj pentru ameliorarea circulației, gimnastică medicală, utilizarea protezei de gât, administrarea de vitamine şi a substanțelor medicamentoase precum antiagregante plachetare, vasodilatatoare cerebrale şi medicamente cu efect nootrop (Piracetam, Pramiracetam).
Tratamentul encefalitei bacteriene constă în administrarea de antibiotice, iar în caz encefalitei virale se administrează medicamente antivirale, precum Aciclovir. Pentru reduceea inflamației se pot administra corticosteroizi, iar comvulsiile pot fi combătute prin administrarea de sedative şi anticonvulsivante. De asemenea, sedativele pot fi utile pentru combaterea stărilor de agitație şi de iritabilitate care pot apărea. [1], [2], [3], [4], [5]