Vedere încețoșată apărută brusc - ce ar putea fi

Vedere încețoșată apărută brusc - ce ar putea fi

©

Autor:

Vedere încețoșată apărută brusc - ce ar putea fi

Vederea înceÈ›oÅŸată este o tulburare de vedere care poate afecta ambi ochi sau unul dintre ochi. Persoanele care acuză vedere înceÈ›oÅŸată, sunt incapabili să observe detaliile fine. Lipsa de claritate a imaginii ÅŸi imposibilitatea observării tuturor detaliilor, duc la alterarea marcantă a calității vieÈ›ii.

În practica medicală sunt descrise două tipuri de vedere înceÈ›oÅŸată: vederea înceÈ›oÅŸată instalată brusc ÅŸi vedere înceÈ›oÅŸată instalată progresiv, cu agravare în timp. [1], [2]

Cauzele apariÈ›iei vederii înceÈ›oÅŸate instalată brusc

Factorii etiologici care duc la apariÈ›ia vederii înceÈ›oÅŸate cu debut spontan sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

  • Conjunctivita
  • Nevrita optică
  • Uveita
  • Ocluzia vaselor retiniene
  • Accidentul vascular cerebral
  • Atacul ischemic tranzitor
  • Administrarea de amfetamină sau alte droguri
  • Arterita temporală
  • Embolia carotidei
  • Hemoragia cerebrală
  • InsuficienÈ›a vertebrobazilară
  • Encefalita
  • Traumatismele craniene. [2], [3], [4], [5]


Manifestări clinice care însoÈ›esc vederea înceÈ›oÅŸată instalată brusc

Vederea înceÈ›oÅŸată cu debut brusc poate fi însoÈ›ită de numeroase alte manifestări clinice în funcÈ›ie de boala de fond determinantă.
Vederea înceÈ›oÅŸată cu debut brusc apărută în contextul conjunctivitei poate fi însoÈ›ită de înroÅŸirea ochilor, edem palpebral, scurgere oculară, hiperlăcrimare, prurit ocular, senzaÈ›ie de arsură, fotofobie, formarea de cruste la nivelul ochilor, senzaÈ›ia de prezență a unui corp străin sau de nisip în ochi.
Nevrita optică se caracterizează prin inflamarea nervului optic ÅŸi se manifestă clinic prin scăderea bruscă a vederii, vedere înceÈ›oÅŸată instalată spontan ÅŸi pierderea vederii colorate (discromatopsie), însoÈ›ite de durere oculară, fosfene ÅŸi agravarea acestei simptomatologii în urma expunerii ochilor la o lumină puternică. Tulburările de vedere apărute în contextul nevritei optice sunt temporare ÅŸi se agravează la lumină puternică sau în urma expunerii la căldură.
Uveita reprezintă inflamaÈ›ia tractului uveal ÅŸi se caracterizează din punct de vedere clinic prin vedere înceÈ›oÅŸată instalată brusc, însoÈ›ită de durere unilaterală, localizată la nivelul ochiului afectat, diminuarea vederii, fotofobie ÅŸi înroÅŸire oculară.
Ocluzia vaselor retiniene poate fi caracterizată din punct de vedere clinic prin vedere înceÈ›oÅŸată cu debut brusc, urmată de pierderea totală sau parÈ›ială. De regulă, aceste manifestări clinice apar unilateral, la nivelul ochiului afectat.
Accidentul vascular cerebral, ischemic sau hemoragic, poate fi caracterizat din punct de vedere clinic prin pierderea acuității vizuale, vedere unilaterală, vedere dublă sau vedere înceÈ›oÅŸată instalată brusc, cefalee cu debut acut, paralizie facială, paralizia membrelor superioare ÅŸi inferioare, tulburări de echilibru, ameÈ›eli.
Arterita temporală este o afecÈ›iune inflamatorie a arterei temporare, cu rol în irigarea scalpului ÅŸi a musculaturii aflată în regiunea temporală. Printre manifestările clinice specifice arteritei temporale se numără durerea severă de cap, tulburări de vedere caracterizate prin vedere înceÈ›oÅŸată instalată brusc sau pierderea vederii, oboseală sau disconfort resimÈ›it la nivelul feÈ›ei sau a mandibulei, sensibilitatea scalpului, scădere ponderală, febră, depresie, transpiraÈ›ii nocturne, stare generală alterată.
InsuficienÈ›a vertebrobazilară este o afecÈ›iune caracterizată prin apariÈ›ia unor accidente vasculare ischemice tranzitorii la nivelul bazinului vertebrobazilar. InsuficienÈ›a vertebrobazilară se caracterizează din punct de vedere clinic prin diplopie, vedere înceÈ›oÅŸată instalată brusc ÅŸi alte tulburări de vedere, cefalee occipitală, parestezii, ameÈ›eli, alte tulburări senzitive prezente la nivelul feÈ›ei sau la nivelul membrelor superioare, greÈ›uri, vărsături, modificarea ritmului cardiac ÅŸi a tensiunii arteriale, slăbiciune musculară, tulburări de echilibru, senzaÈ›ia de cădere, transpiraÈ›ie, surditate neurosenzorială.
Encefalita este o boală inflamatorie a creierului, caracterizată din punct de vedere clinic prin cefalee, febră, diferite tulburări de vedere printre care vedere înceÈ›oÅŸată cu debut brusc, vedere dublă, rigiditate cervicală, vărsături, letargie, iar în formele mai severe, somnolență, confuzie, iritabilitate, convulsii, halucinaÈ›ii, stare de inconÅŸtiență, fotofobie, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea vederii incețoşate instalată brusc

Pentru identificarea bolii de fond care a dus la apariÈ›ia vederii înceÈ›oÅŸate instalată brusc, se recomandă efectuarea unei anamneze complete, efectuarea unui examen clinic complet al bolnavului ÅŸi realizarea unei serii de investigaÈ›ii paraclinice.
Anamneza trebuie să cuprindă momentul apariÈ›iei vederii înceÈ›oÅŸate, alte manifestări clinice asociate, posibili factori declanÅŸatori, anumiÈ›i factori agravanÈ›i, documentarea cu privire la alte afecÈ›iuni de care suferă bolnavul, condiÈ›ii de viață ÅŸi muncă, dacă fumează sau consumă alcool, anumite medicamente utilizate de către acesta.
Examinarea clinică a bolnavului trebuie realizată de către medicul oftalmolog sau neurolog, care poate observa cu uşurință prezența altor semne clinice specifice unor afecțiuni care aparțin sferei oftalmologice sau neurologice.
Printre investigaÈ›iile paraclinice care sunt recomandate pentru identificarea bolii de fond care a dus la apariÈ›ia bruscă a vederii înceÈ›oÅŸate se numără radiografia de craniu, tomografia computrizată de craniu nativ, rezonanÈ›a magnetică nucleară, ecografia Doppler, etc. [1], [2], [3], [5]

Tratamentul vederii înceÈ›oÅŸate apărute brusc

Combaterea vederii înceÈ›oÅŸate se poate realiza simptomatic prin intermediul ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact recomandate de către medic. Este deosebit de importantă însă corectarea bolii de fond care a dus la apariÈ›ia vederii înceÈ›oÅŸate cu debut brusc.
Tratamentul conjunctivitei bacteriene presupune administrarea de antibiotice sub formă de unguente oculare, picături sau sub formă de comprimate, în cazul formelor severe. Pentru diminuarea durerii oculare se poate aplica unei comprese pe ochi. Igienizarea ochilor ÅŸi îndepărtarea crustelor formate la marginea pleoapelor se poate realiza prin utilizarea ÅŸerveÈ›elelor umede special concepute pentru menÈ›inerea igienei oculare (precum Ocunet, etc.).
Tratamentul administrat în cazul nevritei optice constă în administrarea intravenoasă de corticosteroizi, urmată de administrarea de corticosteroizi pe cale orală, timp de maxim două săptămâni. Cel mai frecvent se utilizează Prednison. Aceste medicamente au rolul de a stimula recuperarea vederii.
Tratamentul uveitei constă în administrarea de corticosteroizi topici ÅŸi injecÈ›ii perioculare cu steroizi. Pentru a preveni apariÈ›ia sinechiilor ÅŸi pentru a ameliora disconfortul sau durerea oculară prezentă, se recomandă dilatarea pupilei. În formele de uveită osterioară poate fi necesară administrarea de imunosupresoare (precum Azatioprina, Ciclosporina, etc.).
Tratamentul ocluziei vaselor retiniene constă în administrarea de anticoagulante, injecÈ›ii intraoculare cu corticosteroizi sau administrarea medicamentelor anti-vasculare, îndreptate împotriva factorului endotelial de creÅŸtere (Ranibizumab, Aflibercept), injectate intraocular.
Tratamentul accidentului vascular cerebral variază în funcÈ›ie de tipul acestuia.
Astfel, în cazul accidentului vascular cerebral ischemic are drept obiectiv restabilirea precoce a fluxului sangvin la nivel cerebral, prin dizolvarea cheagului de sânge care a dus la obstruarea vasului de sânge cerebral. În acest context sunt administrate anticoagulante ÅŸi antiagregante plachetare (precum Aspirina). În cazul în care obstruării unui vas de sânge de la nivelul gâtului care asigură irigarea creierului, se practică endartectomia carotidă.
Tratamentul accidentului vascular cerebral hemoragic are drept scop ealizarea hemostazei ÅŸi scăderea presiunii sangvine la nivel cerebral. Hemostaza presupune oprirea sângerării cerebrale ÅŸi aceasta se realizează prin intervenÈ›ie chirurgicală.
Tratamentul de elecÈ›ie al arteritei temporale este reprezentat de administrarea de corticosteroizi în doze mari care, pe lângă reducerea inflamaÈ›iei, are rolul de a ameliora senzaÈ›ia de vedere înceÈ›oÅŸată ÅŸi previne pierderea vederii. Cel mai frecvent se utilizează Prednison sau Metilprednisolon. Pe lângă corticosteroizi, în cadrul arteritei temporale mai pot fi administrate imunosupresoare (precum Ciclosporină, Metotrexat) sau Aspirină în doze reduse.
Tratamentul insuficienÈ›ei vertebrobazilare presupune regim alimentar, prevenirea formării cheagurilor de sânge, hidroterapie, reflexoterapie, limitarea efortului fizic, masaj pentru ameliorarea circulaÈ›iei, gimnastică medicală, utilizarea protezei de gât, administrarea de vitamine ÅŸi a substanÈ›elor medicamentoase precum antiagregante plachetare, vasodilatatoare cerebrale ÅŸi medicamente cu efect nootrop (Piracetam, Pramiracetam).
Tratamentul encefalitei bacteriene constă în administrarea de antibiotice, iar în caz encefalitei virale se administrează medicamente antivirale, precum Aciclovir. Pentru reduceea inflamaÈ›iei se pot administra corticosteroizi, iar comvulsiile pot fi combătute prin administrarea de sedative ÅŸi anticonvulsivante. De asemenea, sedativele pot fi utile pentru combaterea stărilor de agitaÈ›ie ÅŸi de iritabilitate care pot apărea. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 09-09-2019 | creare: 09-09-2019 | Vizite: 39730
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Why Is My Vision Blurry?, link: https://www.webmd.com/eye-health/why-is-my-vision-blurry#1
3. What’s Causing My Blurred Vision?, link: https://www.healthline.com/health/hazy-vision
4. 11 Reasons Your Vision Is Blurry–and What to Do About It, link: https://www.health.com/eye-health/blurry-vision-causes
5. What causes blurred vision and a headache?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/324742.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.