Virus vs. bacterie - diferența dintre o infecție virală și una bacteriană

Virus vs. bacterie - diferența dintre o infecție virală și una bacteriană

©

Autor:

Virus vs. bacterie - diferența dintre o infecție virală și una bacteriană

Infecțiile bacteriene și infecțiile virale sunt două entități patologice distincte, de etiologie diferită, caracterizate de cele mai multe ori printr-o simptomatologie asemănătoare.

Aspectul comun al celor două patologii sunt reprezentate de calea de transmitere ÅŸi modul de transmitere a infecÈ›iei. Ambele entități patologice pot fi clasificate în trei forme distincte în funcÈ›ie de severitatea manifestărilor clinice: infecÈ›ie uÅŸoară, infecÈ›ie moderată sau infecÈ›ie severă.

Factorul care realizează distincÈ›ia între cele două entități patologice este reprezentat de tratamentul administrat. În cazul infecÈ›iilor bacteriene, antibioterapia este utilă pentru distrugerea agenÈ›ilor bacterieni pe când, în cadrul infecÈ›iei virale tratamentul cu antibiotice este lipsit de eficiență. Astfel, identificarea factorului etiologic (virus sau bacterie) care a determinat apariÈ›ia infecÈ›iei este extrem de importantă pentru administrarea tratamentului corespunzător.

Atât bacteriile, cât ÅŸi virusurile, sunt microorganisme unicelulare. Deosebirea dintre cele două stă în faptul că:

  • bacteriile au capacitate de reproducere ÅŸi se multiplică prin intermediul procesului de diviziune pe când, virusurile nu au capacitate de reproducere ÅŸi nu se multiplică prin diviziune.
  • virusurile au capacitatea de invadare a celulelor în care pătrund, determinând multiplicarea excesivă a acestora din urmă. [1], [2], [3], [4]


Asemănări

InfecÈ›iile bacteriene ÅŸi infecÈ›iile virale prezintă cale de transmitere similară. Ambele infecÈ›ii pot fi transmise prin tuse, strănut, contactul cu persoane infectate, apă sau mâncare contaminate, atingerea suprafeÈ›elor contaminate, contactul cu animale infectate.

Atât infecÈ›ile bacteriene, cât ÅŸi cele virale, pot determina:

  • infecÈ›ii acute cu evoluÈ›ie limitată,
  • infecÈ›ii latente care prezintă perioade de remisiuni care alternează cu perioade de reactivare ÅŸi
  • infecÈ›ii cronice cu evoluÈ›ie îndelungată.


După cum spuneam anterior, infecÈ›iile bacteriene ÅŸi cele virale pot prezenta manifestări clinice asemănătoare, a căror apariÈ›ie se datorează încercărilor sistemului imun de a îndepărta din organism agentul patogen. Aceste manifestări clinice pot fi reprezentate de:

  • Febră
  • Tuse
  • Strănut, congestie nazală, obstrucÈ›ie nazală, rinoree
  • Durere locală (la nivelul regiunii anatomice afectate, unde s-a localizat infecÈ›ia) datorată procesului inflamator
  • Crampe musculare
  • Fatigabilitate
  • Diaree
  • Vărsături. [1], [2], [3], [4]


Deosebiri

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare complexe, prevăzute cu membrană citoplasmatică, citoplasmă ÅŸi nucleu, învelite la exterior de peretele celular. Aceste microorganisme prezintă capacitatea de a se reproduce ÅŸi a supravieÈ›ui în diferiÈ›ii condiÈ›ii de mediu.

Virusurile sunt microorganisme unicelulare care prezintă în componență un nucleu care deÈ›ine materialul genetic (ADN sau ARN) ÅŸi un perete celular proteic care înveleÅŸte microorganismul la exterior. Virusurile nu au capacitatea de reproducere, multiplicarea lor necesită ataÅŸarea de celulele organismului gazdă. Virusurile pot implica celulele organismului uman în procesul de elaborare a altor virusuri ÅŸi au capacitatea de a transforma celulele sănătoase ale organismului în celule neoplazice. Virusurile determină apariÈ›ia infecÈ›iei în anumite reguni anatomice, precum aparatul respirator, celulele ficatului sau celulele hematopoietice. [1], [2], [3], [4]

Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial al celor două entități patologice este dificil de realizat datorită tabloului clinic ademănător. Cu toate acestea, pot fi descrise anumite particularități ale celor două afecțiuni:

  • Tusea, rinoreea, congestia ÅŸi obstrucÈ›ia nazală sunt mai frecvent întâlnite în cadrul infecÈ›iilor respiratorii de etiologie virală
  • Febra persistentă pentru mai mult de două sau trei zile poate indica prezenÈ›a unei infecÈ›ii bacteriene
  • Durerea apărută în cadrul inflamatiei locale poate sugera prezenÈ›a unei infecÈ›ii bacteriene
  • PersistenÈ›a manifestărilor clinice pentru mai mult de trei sau cinci zile sau chiar agravarea lor, pot indica prezenÈ›a unei infeÈ›ii bacteriene. InfecÈ›iile virale se remit în aproximativ cinci sau ÅŸapte zile în lipsa administrării tratamentului antiinflamator pe când, infecÈ›iile bacteriene se agravează în absenÈ›a tratamentului cu antibiotice corespunzător.


În cazurile în care diferenÈ›ierea între cele două entități patologice este dificil de realizat, se recomandă efectuarea unor investigaÈ›ii de laborator pentru identificarea germenilor implicaÈ›i: hemocultură, exudat faringian, coprocultură, urocultură ÅŸi examenul sumar de urină, etc. [1], [2], [3], [4]

Tratament

Tratament etiologic

Tratamentul în cadrul infecÈ›iilor bacteriene presupune administrarea de antibiotice conform antibiogramei. Antibioterapia cu spectru larg poate fi de asemenea utilă ca primă metodă de tratament în cazurile în care este necesară iniÈ›ierea rapidă a terapiei cu antibiotice, în infecÈ›iile severe, în sepsis, etc.

Tratamentul etiologic al infecÈ›iilor virale este limitat, existând preparate antivirale doar pentru un grup restrâns de virusuri. Totodată infecÈ›ia virală simplă, necomplicată se remite de la sine în decurs de cinci sau È™apte zile, fără să fie necesară administrarea unui anumit tratament etiologic specific. În cazul anumitor infecÈ›ii, precum infecÈ›ia cu virusul imunodeficienÈ›ei umane (HIV), virusurile hepatice sau virusul Herpes simplex, poate fi utilă administrarea preparatelor medicamentoase antivirale. Pe piaÈ›a farmacologică există anumite vaccinuri pentru profilaxia sau combaterea anumitor infecÈ›ii virale precum gripa, hepatita A, hepatita B, virusul Papiloma uman, etc.

Tratament simptomatic

Tratamentul simptomatic este similar celor două entități patologice și presupune ameliorarea simptomatologiei. Aceasta se poate realiza astfel: combaterea febrei prin administrarea de antipiretice, ameliorarea durerii locale prin administrarea de analgezice, reducerea inflamației locale prin administrarea medicamentelor antiinflamatoare, combaterea tusei prin administrarea de antitusive. [1], [2], [3], [4]


Data actualizare: 24-08-2018 | creare: 24-08-2018 | Vizite: 20276
Bibliografie
1. Distinction between bacterial and viral infections., link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17471042
2. Differences between bacterial and viral infection, link: https://www.healthdirect.gov.au/bacterial-vs-viral-infection
3. Differential Diagnosis of the Etiologies of Bacterial and Viral Infections Using Infrared Microscopy of Peripheral Human Blood Samples and Multivariate Analysis, link: https://pubs.acs.org/doi/10.1021/acs.analchem.8b00017
4. Bacterial and Viral Infections, link: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/bacterial-and-viral-infections#1
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Antibiotic sintetic- testat cu succes împotriva unor infecÈ›ii bacteriene
  • InfecÈ›ie bacteriană sau virală? Indiciile leucogramei (formula leucocitară)
  • EvoluÈ›ia unei viroze - semne de suprainfecÈ›ie bacteriană
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum