Evoluția unei viroze - semne de suprainfecție bacteriană

Evoluția unei viroze - semne de suprainfecție bacteriană

©

Autor:

Evoluția unei viroze - semne de suprainfecție bacteriană

Bolile respiratorii reprezintă o cauză frecventă de morbiditate ÅŸi mortalitate, în special la copii, vârstnici ÅŸi la persoanele tarate.

InfecÈ›iile virale ale tractului respirator sunt foarte frecvente la copii È™i prezentările lor variază de la simple răceli până la infecÈ›ii care sunt ameninţătoare de viaţă.

Detectarea unui virus cu tropism respirator nu înseamnă neapărat o banală infecÈ›ie virală, deoarece exista risc de suprainfecÅ£ie bacteriană. Organismul este de obicei capabil să elimine infecÈ›iile virale respiratorii fără sechele. TotuÈ™i, în unele cazuri în care imunitatea este alterată, pot să apară boli respiratorii severe. Sistemul imun protejează plămânii împotriva infecÈ›iilor externe, dar o singură infecÈ›ie a tractului respirator ar putea schimba imunitatea È™i patologia.

Medicii se confruntă adesea cu incertitudini în ceea ce priveÅŸte etiologia febrei la copii - este virală sau este bacteriană?

Otita medie acută este o complicaÅ£ie frecventă, apare în 20-60% din cazurile de infecÅ£ii respiratorii virale. 60% dintre copii pot prezenta sinuzită, fiind implicate sinusurile maxilare, etmoidale ÅŸi frontale.

În infecÈ›iile respiratorii acute ale copilului, acelaÈ™i agent viral poate determina o multitudine de forme clinice, în funcÅ£ie de particularitățile organismului gazdă: vârstă, sex, teren atopic, stare de nutriÈ›ie, status imunologic. AcelaÈ™i virus poate determina, într-o familie, rinofaringită sau bronÈ™iolită acută la sugar, laringotraheobronÅŸită acută la copilul preÈ™colar, faringită acută la È™colar, guturai la adult.

Există variaÈ›ii sezoniere ale prevalenÈ›ei diverselor viroze: virusul respirator sinciÈ›ial are un vârf de incidență în ianuarie - martie ÅŸi mai – noiembrie, virusul paragripal 1 în aprilie, iulie - noiembrie ÅŸi ianuarie, rinovirusurile ÅŸi virusurile paragripale 2 ÅŸi 3 - în tot cursul anului. Severitatea tabloului clinic este în relaÈ›ie directă cu agresivitatea tulpinii virale, segmentul anatomic afectat ÅŸi particularitățile imunologice ale organismului gazdă. (1-7)

Procesul patologic al suprainfecţiei bacteriene

InfecÅ£ia respiratorie virală determină un raspuns inflamator la nivelul mucoasei nazale la câteva zile de la contact, atunci când rata multiplicării virale este maximă. Primele modificari care apar sunt edemul ÅŸi vasodilataÅ£ia la nivelul submucoasei, ulterior apare infiltratul inflamator. ConsecinÅ£a procesului inflamator este modificarea structurală ÅŸi funcÅ£ională a echipamentului ciliar ÅŸi reducerea clearence-ului mucociliar.

Moartea celulară produsă de virus diminuă eliminarea mecanică a agenţilor patogeni ataşaţi şi prezintă receptori pentru aderenţa bacteriilor. Virusul respirator sinciţial contribuie la aderarea bacteriilor (Streptococcus pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa şi Haemophilus influenzae) la celulele epiteliale ale căilor respiratorii.

Adenovirusurile È™i rinovirusurile actioneaza similar S. pneumoniae în aderarea la celulele epiteliale ale căilor respiratorii. Virusul rujeolic scade riscul de aderare a bacteriilor streptococice, fiecare virus având un mod specific de schimbare a celulelor gazdă. Adeziunea bacteriană ar putea fi, de asemenea, un rezultat al up-regulării receptorilor de suprafață.

Colonizarea infecÅ£ioasă a plămânului se datorează ruperii echilibrului dintre factorii de apărare (pulmonari ÅŸi generali) ÅŸi factorii agresivi, microbieni. (1, 3, 4, 6, 7)

Cum apar infecțiile?

O infecÈ›ie apare atunci când microorganismele pătrund în organism, se multiplică È™i provoacă manifestări clinice.

InfecÅ£ia apare atunci când există o sursă (mediul în care trăiesc agenÈ›i infecÈ›ioÈ™i, de exemplu chiuvete, suprafeÈ›e, pielea umană), o persoană susceptibilă ÅŸi agentul patogen transmis prin diverse căi.

Sursa
poate fi reprezentată de un agent infecţios care poate implica un virus, o bacterie sau alt microorganism. Oamenii sunt o sursă de germeni, inclusiv pacienţii, personalul medical, vizitatorii pacienţilor, membrii familiei.

O persoană susceptibilă este o persoană care nu s-a vaccinat sau are un sistem imunitar slăbit care favorizează pătrunderea germenilor în organism.

Dispozitivele precum catetere intravenoase, È™i inciziile chirurgicale pot constitui o poartă de intrare, în timp ce un sistem imunitar sănătos ajută la combaterea infecÈ›iilor.

Atunci când pacienÈ›ii sunt bolnavi È™i primesc tratament medical în instituÈ›iile medicale, există anumiÅ£i factori pot creÈ™te susceptibilitatea la infecÈ›ii:

  • pacienÈ›ii din domeniul asistenÈ›ei medicale care au afecÈ›iuni medicale subiacente, cum ar fi diabetul zaharat, cancerul È™i transplantul de organe, prezintă un risc crescut de infecÈ›ie, deoarece deseori aceste boli scad capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecÈ›iilor.
  • medicamentele utilizate pentru tratarea afecÈ›iunilor medicale, cum ar fi antibiotice, steroizi È™i terapiile imunosupresive din cancer, cresc riscul unor tipuri de infecÈ›ii.
  • procedurile utilizate în domeniul asistenÈ›ei medicale, cum ar fi cateterismul urinar, tuburile È™i instrumentele chirurgicale, sporesc riscul de infecÈ›ie prin furnizarea unor modalități suplimentare prin care germenii pot pătrunde în organism.


Este importantă depistarea factorilor care cresc susceptibilitatea pacienților la infecții, pentru a recunoaşte riscurile și implementarea unor măsuri de prevenire a acestora.

Transmiterea infecţiei se face prin:

  • contact direct, prin aer
  • inhalarea aerosolilor particulelor infectante
  • leziuni cutanate. (3, 4, 7)


Semne si simptome în viroza respiratorie

Semnele È™i simptomele variază în funcÈ›ie de etiologie. Majoritatea virusurilor respiratorii cauzează simptome asemănătoare racelii sau gripei.

Semnele și simptomele frecvente includ:

  • febră
  • tuse, strănut
  • secreÅ£ii nazale
  • disconfort faringian: roÅŸeaţă, iritaÅ£ie
  • cefalee
  • mialgii
  • oboseală
  • stare generală alterată


Majoritatea simptomelor regresează în câteva zile.

Uneori însă, boala poate determina complicaÈ›ii. Tipurile de complicaÈ›ii depind de virusul particular, dar pot include:

  • pneumonie
  • bronÅŸiolita
  • laringita acută
  • sinuzita
  • meningită (inflamaÈ›ia spatiului subarahnoidian)
  • encefalită (inflamaÈ›ia creierului).


Diagnostic

Diagnosticul se bazează pe contextul epidemiologic de infecţie virală, tabloul clinic sugestiv şi examene paraclinice.

Perioada de incubaÈ›ie (timpul dintre infectarea È™i dezvoltarea simptomelor) de obicei, de la 1 la 10 zile, variază în funcÈ›ie de virusul specific.

Perioada infecÈ›ioasă (timpul în care o persoană infectată poate infecta alte persoane) variază È™i depinde de virusul specific. InfecÈ›iile respiratorii, de obicei, virale sunt cele mai contagioase în primele câteva zile de simptome. În unele cazuri, persoanele cu infecÈ›ie pot elimina virusul (È™i astfel rămân infecÈ›ioase) pentru o perioadă scurtă de timp de la vindecare. (4, 6, 7)

Care este diferența dintre o infecție bacteriană și o infecție virală?

DistincÈ›ia cea mai importantă dintre bacterii È™i virusuri este că medicamentele antibiotice omoară de obicei bacteriile, dar ele nu sunt eficiente împotriva virusurilor.

Virusurile sunt particule microscopice care necesită multiplicare în celulele gazdei vii, precum oameni, plante sau animale, în caz contrar, ei nu pot supravieÈ›ui.

Boli cauzate de virusuri includ:


În unele cazuri, este dificil de diferenÅ£iat o infecÅ£ie produsă de o bacterie ÅŸi o infecÅ£ie produsă de un virus. Boli precum pneumonia, meningita È™i diareea - pot fi cauzate fie de bacterii, fie de virusuri.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare care se dezvoltă în tipuri diferite de medii. Unele trăiesc în condiÈ›ii extreme de frig sau de căldură. Altele au ca habitat intestinul oamenilor, contribuind la digerarea alimentelor. Majoritatea bacteriilor nu dăunează oamenilor, dar există È™i excepÈ›ii.

Infecțiile cauzate de bacterii includ:

  • angina streptococică
  • tuberculoză
  • infecÅ£ii ale tractului urinar


Utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor a determinat rezistenţe la tratament cu diferite tipuri de antibiotice. (1, 2, 6, 7)

Tratament

Infecțiile respiratorii virale ușoare nu necesită un tratament specific.

Majoritatea persoanelor se recuperează cu odihnă È™i consum de lichide. Paracetamolul poate fi utilizat pentru ameliorarea febrei, dar trebuie utilizat în conformitate cu instrucÈ›iunile producătorului. Aspirina nu trebuie administrată copiilor cu vârsta sub 12 ani, cu excepÈ›ia cazului în care medicul le recomandă.

Medicamentele antivirale pot fi utilizate pentru infecții respiratorii virale severe sau prelungite, cum ar fi infecția cu virusul gripal. Antibioticele nu ajută, chiar dacă sunt adesea prescrise. (4, 6, 7)

Semne de suprainfecţie bacteriană

CereÈ›i sfatul medicului dacă sunteÈ›i îngrijorat de simptomele dumneavoastră sau aveÈ›i oricare din următoarele:

  • agravarea simptomelor după 7 zile de evoluÅ£ie: schimbarea caracterului tusei, a expectoraÅ£iei
  • dificultăți de respiraÈ›ie
  • febră persistentă
  • dureri oculare, edem, afectarea vederii
  • cefalee
  • confuzie
  • simptome de deshidratare: mucoase uscate, pierdere în greutate, vărsături, diaree, urini diluate sau concentrate. (4, 6, 7)


Cum putem preveni infecţiile respiratorii?

SpălaÈ›i-vă frecvent mâinile cu apă ÅŸi săpun.

Gripa se transmite prin atingerea persoanelor infectate sau a obiectelor care au intrat în contact cu virusul È™i apoi atingerea nasului sau a gurii. Spălarea mâinilor este importantă pentru a preveni acest proces. Inhalarea particulelor infectate în aer poate, de asemenea, să răspândească răceli, infecÈ›ii virale respiratorii.

Categorii de persoane la care se recomandă vaccinarea:

  • Persoane vârstnice > 50 de ani
  • AdulÈ›i È™i copii (> 6 luni) care suferă de afecÈ›iuni cronice cardiace sau pulmonare, inclusiv astm bronÅŸic
  • AdulÈ›i È™i copii (> 6 luni) care au nevoie de îngrijire medicală obiÈ™nuită sau necesită spitalizare din cauza bolilor metabolice (diabet), a bolii renale cronice sau a sistemului imunitar slăbit.
  • Copii È™i adolescenÈ›i (cu vârsta cuprinsă între 6 luni È™i 18 ani) care se află pe tratament pe termen lung cu aspirină
  • Femei care se află în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină în timpul sezonului de gripă (decembrie-martie)
  • Persoanele care pot oferi gripa persoanelor care prezintă un risc ridicat de complicaÈ›ii (lucrători din domeniul sănătății, îngrijitori)
  • Membrii familiei pacienÈ›ilor cu risc, angajaÈ›ii din domeniul sănătății, casele de îngrijire medicală sau instituÈ›iile de îngrijire de lungă durată
  • Oricine solicită vaccinarea


Antivirale

Două medicamente sunt aprobate pentru prevenirea infecÈ›iei virale gripale. Amantadina È™i Rimantadina sunt aprobate pentru prevenirea gripei A, iar Oseltamivirul este aprobat pentru prevenirea gripei A È™i B la copii (vârsta > 13 ani).

Atât Zanamivirul, cât È™i Oseltamivirul, sunt indicate pentru tratamentul precoce al gripei, acÅ£ionând prin inhibarea replicării virale. (4, 6, 7)


Data actualizare: 12-02-2019 | creare: 12-02-2019 | Vizite: 8209
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Viroza - de ce e virusul gripal mai rău decât alÈ›ii?
  • InfecÈ›ie bacteriană sau virală? Indiciile leucogramei (formula leucocitară)
  • Sinuzita la copii - medicii pot identifica mai bine copiii care au nevoie de antibiotic
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum