Germenii și rezistența lor la antibiotice

Germenii patogeni reprezintă un grup de microbi, care odată pătrunși în organism, determină o serie de boli.

Aceștia sunt răspândiți prin mai multe moduri: pot fi prezenți în aerul pe care îl respirăm, în alimentele pe care le ingeram, prin contact cu obiecte ce nu au fost dezinfectate, prin contact direct cu persoane ce pot transmite anumite virusuri (virusul care provoacă răceala de exemplu), prin părul animalelor, prin contact sexual sau folosirea aceluiași ac de seringă (virusul HIV); apa, de asemenea, poate fi gazda anumitor germeni.

Există două mari clase de germeni: bacterii și virusuri. (1)


Bacteriile

Bacteriile sunt structuri procariote, unicelulare, microscopice și sunt răspândite în toate mediile (apă, aer, sol), precum și în organismele vii.

Principalele forme ale bacteriilor sunt: sferică (coci), cilindrică (bacili), de virgulă (vibrioni), spirală (spirili).
Structura bacteriilor este mai simplă decât a altor microorganisme, deoarece bacteriile nu prezintă nucleu. Informația genetică este conținută într-o singură buclă de ADN. Unele bacterii prezintă material genetic suplimentar, numit plasmidă. De cele mai multe ori, plasmida poate conține o genă care face bacteria rezistentă la un anumit antibiotic. (2)


Bacteriile produc boli, cum ar fi:

  • tuberculoza - este o boală contagioasă cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis; această boală atacă de obicei plămânii, dar nu este exclus să atace orice parte a corpului; tuberculoza se transmite prin aer de la o persoană la alta. (3)
  • ciuma - este produsă de bacilul Yersinia pestis; boala are manifestările obișnuite ale unei infecții: febră, frisoane, dureri musculare, cefalee; dacă nu este tratată la timp, ciuma duce la deces;
  • meningita - reprezintă inflamarea meningelor cerebrale și vertebrale și este cauzată de meningococul Neisseria meningitidis sau Streptococcus pneumoniae;
  • holera - este cauzată de bacteria Vibrio Cholerae, de obicei se trasmite prin intermediul apei contaminate; provoacă diaree severă și deshidratare; netratată, holera este fatală; (4)
  • otita - este cauzată de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, a căror transmitere se produce pe cale aeriană.


Virusurile

Virusurile sunt entități infecțioase, mult mai mici decât bacteriile, parazite intracelular. Au în structura lor un singur tip de acid nucleic (ADN sau ARN), protejat de un înveliș proteic. Virusurile nu se divid, ci penetrează celula, iar aceasta realizează copii ale lor, în felul acesta distrug celula gazdă și se răspândesc în organism. (6)
Virusurile produc boli, cum ar fi:

  • gripa - este o boală infecțioasă, contagioasă, produsă de virusul gripal; se transmite pe cale aeriană;
  • hepatita acută virală - boală inflamatorie a ficatului, provocată de virusuri specifice; hepatita virala acută poate fi cauzată de cel puțin 5 virusuri: virusul hepatitei A, virusul hepatiei B, virusul hepatitei C, virusul hepatitei D și virusul hepatitei D; (7)
  • rujeolă - este o afecțiune acută și contagioasă produsă de virusul rujeolic; se transmite pe cale aeriană;
  • rubeolă - este o boală contagioasă provocată de virusul A. R. N.
  • SIDA - boală a sistemului imunitar cauzată de virusul HIV.


Apariția antibioticelor

Antibioticele sunt substanțe care se folosesc la tratarea infecțiilor provocare de bacterii.
Primii pași în descoperirea antibioticelor au fost realizați de Alexander Fleming, care a descoperit penicilina. Acesta a lăsat în laborator o cultură de stafilococi în timp ce a fost plecat în vacanță. Dar, a făcut două greseali: nu a pus toate lamele la sterilizat și a lăsat ferestrele laboratorului deschise.


Când a revenit, pe lamelele lăsate în afara sterilizatorului se găsea mucegai, iar bacteriile dispăruseră. De aici a tras concluzia că mucegaiul provoacă o substanță care distruge bacteriile. Mucegaiul descoperit poartă numele de Penicillium notatum, antibioticul numit ulterior penicilină.

Penicilina a devenit folosită în tratarea infecțiilor bacteriene, în special pentru cele cauzate de streptococi și stafilococi. O parte semnificativă din infecțiile organismului sunt determinate de aceste două tipuri de bacterii (pneumonie, septicemie, amigdalită etc.). (9)


În timp ce Fleming lucra la penicilină, Gehard Domagk (medic german), a obținut o moleculă sintetică, cu proprietăți antibacteriene. Acest compus a fost numit Prontosil, iar după el a urmat o serie de antibiotice sintetice numite sulfonamide și sulfamide. Protosilul a fost folosit împotriva infecțiilor tractului urinar și a pneumoniei. (12)


De ce devin bacteriile rezistente la antibiotice?

Rezistența la antibiotice apare atunci când un antibiotic a pierdut capacitatea de a inhiba sau ucide dezvoltarea bacteriei; în acest caz, bacteriile își continuă dezvoltarea și multiplicarea.
În cazul în care o bacterie devine rezistentă, aceasta este lăsată să crească și să se înmulțească. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite tipuri de antibiotice.

Antibioticele ucid sau inhibă capacitatea de dezvoltare a bacteriilor sensibile. Uneori, bacteriile supraviețuiesc efectului antibioticului deoarece au capacitatea de a-l neutraliza, astfel, acesta nu mai luptă împotrivă bacteriei.


Bacteriile care au fost sensibile la antibiotic pot dobândi rezistență prin mutații ale materialului genetic sau prin dobândirea genei de rezistență de la altă bacterie (bacteriile pot transfera materialul genetic, inclusiv gena care codifică rezistentă la antibiotice de la o bacterie la alta).

Bacteriile pot deveni rezistente și prin producerea unor enzime care degradează/inactivează antibioticul.


Cum se poate preveni rezistența bacteriilor la antibiotice?

  • Nu administrați antibiotic fără recomandarea medicului specialist! 
  • Nu luați antibiotic pentru a trata o infecție virală (răceală sau gripă) deoarece antibioticele nu distrug virușii.
  • Antibioticul se administrează conform dozelor prescrise de către medic.
  • Administrarea antibioticului se realizează în intervalul de timp prescris de medic. Dacă tratamentul se oprește prea devreme, unele bacterii pot supraviețui și în același timp dobândesc imunitate la antibioticul respectiv. (11)  
  • Preveniți apariția infecțiilor prin vaccinări și prin respectarea regulilor de igienă.
  • Evitați contactul cu persoane ce prezintă boli transmisibile. 

Data actualizare: 09-07-2015 | creare: 09-07-2015 | Vizite: 1093

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cât de contaminate sunt bancnotele?
  • Antibioticele comune ar putea cauza confuzie mentală temporară
  • Tratamentul pentru infecțiile rezistente la antibiotice ar putea fi deja existent pe piață
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK