Activitatea fizică din copilărie reduce riscul apariției bolilor psihiatrice mai târziu în copilărie și adolescență

Activitatea fizică din copilărie reduce riscul apariției bolilor psihiatrice mai târziu în copilărie și adolescență

©

Autor:

Activitatea fizică din copilărie reduce riscul apariției bolilor psihiatrice mai târziu în copilărie și adolescență
Într-un context global în care tulburările psihice în rândul copiilor È™i adolescenÈ›ilor sunt în creÈ™tere alarmantă, nevoia de strategii de prevenÈ›ie devine tot mai presantă. Tulburările mintale la vârste fragede pot conduce la suferință semnificativă È™i riscuri majore pe termen lung, inclusiv suicid. DeÈ™i etiologia acestor tulburări este complexă, modelele actuale sugerează o interacÈ›iune între predispoziÈ›ia individuală È™i factori de mediu. În acest peisaj, activitatea fizică a fost propusă drept un factor protector esenÈ›ial care poate susÈ›ine dezvoltarea rezilienÈ›ei psihologice.
Activitatea fizică are efecte pozitive demonstrate asupra sănătății mentale: scade inflamaÈ›ia, creÈ™te rezilienÈ›a la stres È™i susÈ›ine stima de sine. DeÈ™i mai multe meta-analize au susÈ›inut aceste beneficii, dovezile pe termen lung privind prevenÈ›ia tulburărilor psihice rămân limitate. Majoritatea studiilor se bazează pe auto-raportări ale simptomelor È™i nu pe diagnostice clinice. Studiul publicat în British Journal of Sports Medicine abordează această lacună prin analizarea unei cohorte naÈ›ionale suedeze, monitorizată de la naÈ™tere până la 18 ani, în care activitatea fizică a fost raportată de părinÈ›i, iar diagnosticele psihiatrice au fost extrase din registre medicale oficiale.

Despre studiu

Datele provin din cohorta ABIS (All Babies in Southeast Sweden), care include peste 16.000 de copii născuÈ›i între 1997 È™i 1999, reprezentând 78,6% dintre naÈ™terile din regiune. Activitatea fizică a fost evaluată la 5, 8 È™i 11 ani, prin chestionare adresate părinÈ›ilor, care au raportat numărul de ore de miÈ™care È™i timp petrecut afară. Participarea la sporturi organizate a fost măsurată la 11 ani. Diagnosticele psihiatrice (depresie, anxietate, tulburări de somn, tulburări de alimentaÈ›ie, adicÈ›ii, psihoze, tulburare bipolară) au fost obÈ›inute prin legătura cu registrul naÈ›ional de sănătate.

Au fost excluse din analiză tulburările neurodezvoltative (autism È™i ADHD), dificultățile de învățare È™i de comportament, din cauza naturii lor distincte. Diagnosticele anterioare fiecărui moment de evaluare a activității fizice au fost de asemenea excluse pentru a evita inversarea cauzalității.

Rezultate

Activitatea fizică zilnică și incidența tulburărilor psihiatrice

Activitatea fizică raportată la vârsta de 11 ani a fost asociată cu un risc cu 30% mai redus de a dezvolta o tulburare psihiatrică la băieÈ›i (HR=0,70; IC95%: 0,56–0,87). TendinÈ›e similare au fost observate la 8 ani, însă nu au fost semnificative statistic. Pentru fete, nu s-au observat asocieri semnificative.

La analizarea pe tipuri de diagnostic:
Pentru băieți, activitatea fizică mai mare a fost asociată cu risc semnificativ mai mic pentru:
  •    depresie la 5 È™i 8 ani (HR=0,81 È™i HR=0,77)
  •    anxietate la 5 È™i 11 ani (HR=0,79 È™i HR=0,61)
  •    adicÈ›ii la 8 È™i 11 ani (HR=0,76 È™i HR=0,65)
Pentru fete, doar o tendință de scădere a riscului pentru depresie la 11 ani a fost observată (HR=0,82), dar nu a fost semnificativă statistic.

Timpul petrecut în aer liber

Nu s-au constatat asocieri semnificative între timpul în aer liber È™i incidenÈ›a tulburărilor psihiatrice, indiferent de sex sau vârstă.

Sporturile organizate și sănătatea mintală</h3>

Participarea la sporturi organizate la 11 ani a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului pentru mai multe diagnostice:
Riscul oricărei tulburări psihiatrice a fost redus cu:
  •    23% la băieÈ›i (HR=0,77)
  •    12% la fete (HR=0,88)
Depresie:
  •    reducere semnificativă la băieÈ›i (HR=0,65)
  •    tendință de reducere la fete (HR=0,89)
Anxietate:
  •    reducere semnificativă la ambele sexe (HR fete=0,86, HR băieÈ›i=0,79)
Adicții:
  •    reducere semnificativă la ambele sexe (HR fete=0,59, HR băieÈ›i=0,70)
Nu s-au identificat efecte pentru tulburările de somn sau alimentație.

Interpretare și implicații

Rezultatele susÈ›in ipoteza că activitatea fizică, mai ales în perioada prepubertară, poate reprezenta o „fereastră critică” pentru dezvoltarea rezilienÈ›ei psihice. Efectele protectoare sunt mai marcate la băieÈ›i, posibil datorită diferenÈ›elor hormonale, comportamentale sau culturale privind activitatea fizică.

Sporturile organizate, care includ adesea componenta socială È™i cooperarea în echipă, au arătat beneficii puternice, sugerând că interacÈ›iunile sociale structurate prin activitate fizică pot amplifica protecÈ›ia împotriva problemelor de sănătate mintală.

Aceste date pot ghida politicile educaționale și de sănătate publică:
  •  Prioritizarea includerii activității fizice în curriculumul È™colar, mai ales în clasele primare.
  •  Promovarea accesului egal la sporturi pentru ambele sexe.
  •  Crearea de medii care încurajează miÈ™carea zilnică (spaÈ›ii sigure, transport activ).

Limitări

  •  Măsurarea activității fizice s-a bazat pe raportări parentale, ceea ce poate introduce erori de percepÈ›ie sau rememorare.
  •  Diagnosticele au fost obÈ›inute din registre, ceea ce înseamnă că simptomele subclinice nu au fost luate în calcul.
  •  Studiul a fost realizat într-o È›ară cu resurse ridicate, ceea ce poate limita aplicabilitatea în alte contexte socio-economice.

Concluzii

Acest studiu longitudinal extins oferă dovezi convingătoare că activitatea fizică, în special cea organizată, scade riscul de tulburări psihice în copilărie È™i adolescență, în mod particular la băieÈ›i. Rezultatele sprijină integrarea activității fizice în strategiile de prevenÈ›ie a problemelor de sănătate mintală la copii È™i evidenÈ›iază perioada de preadolescență drept un moment oportun pentru intervenÈ›ii.

Dincolo de beneficiile fizice, mișcarea regulată poate deveni o veritabilă intervenție psihoeducațională, naturală, accesibilă și cu potențial transformator pentru sănătatea mintală a viitoarelor generații.

Data actualizare: 16-05-2025 | creare: 16-05-2025 | Vizite: 138
Bibliografie
Lundgren O, Tigerstrand H, Lebena A, et al, Impact of physical activity on the incidence of psychiatric conditions during childhood: a longitudinal Swedish birth cohort study, British Journal of Sports Medicine Published Online First: 13 May 2025. doi: 10.1136/bjsports-2024-108148

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Traumele din copilărie cresc de 3 ori riscul de boală mintală la vârsta adultă
  • Expunerea cumulativă la poluarea aerului creÈ™te riscul de spitalizare pentru boli fizice È™i mentale
  • Persoanele extrem de sensibile sunt mai predispuse la probleme de sănătate mintală
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum