Alimentația ne poate modifica ritmul circadian și răspunsul hormonal

Un studiu publicat recent în jurnalul științific Molecular Cell a descoperit că hormonii glucocorticoizi, în special cortizonul, controlează diferit nivelul zahărului și al grăsimilor pe timp de zi și pe timp de noapte, când suntem activi și când ne odihnim. (1)
Cercetătorii de la Helmholtz Zentrum din München au studiat comportamentul unor rozătoare pe parcursul a 24 ore după ce timp de câteva zile acestea avuseseră o dietă predominant bogată în calorii. Rezultatele au arătat că voluntarii cu o greutate normală și cei obezi răspund diferit la terapia cu corticosteroizi, dar și că producția naturală de cortizon diferă în funcție de ritmul nostru intern. (2)

Fiecare celulă din organismul uman funcționează după un ritm circadian de 24 ore. Sincronizat cu ritmul zi-noapte, un organism sănătos eliberează, prin intermediul glandelor suprarenale, glucocorticoizi în fiecare dimineață. Acest lucru ajută la folosirea zahărului și a grăsimilor pentru a oferi energia necesară funcționării tuturor sistemelor.

Atunci când ritmul circadian este dat peste cap (de exemplu, dacă lucrăm noaptea sau călătorim mult cu avionul pentru muncă), sau atunci când producția de corticosteroizi este anormală (de exemplu, în cazul bolnavilor cu sindromul Cushing), pot apărea dereglări metabolice. Aceste dereglări pot crește riscul de obezitate, diabet de tip 2 și steatoză hepatică (cunoscută popular drept „ficat gras”).

Pentru a concluziona că producția de corticosteroizi depinde de ritmul circadian zi-noapte, cercetătorii au observat activitatea unor rozătoare la fiecare 4 ore, pe timp de zi și de noapte.

Aceștia primeau o hrană normală sau una cu una bogată în grăsimi. Mai apoi, oamenii de știință au apelat la tehnologii din domeniul genomicii, bioinformaticii și proteomicii pentru a vedea când reacționează receptorii glucosteroidali. În fine, cercetătorii au analizat nivelul de glucocorticoizi produși într-un interval de 24 ore.

După acest, pas cercetătorii au injectat rozătoarele cu dexametazonă, un medicament standard folosit pentru a activa receptorul glucosteroidal. Experimentul a arătat că răspunsul rozătoarelor a fost diferit în funcție de greutatea lor. De aici oamenii de știință au dedus că dieta de zi cu zi afectează producția și schimbările hormonale din organism precum și procesele metabolice.

În general, glucocorticoizii sunt recomandați în bolile sistemului imunitar principala problemă fiind efectele secundare majore: un risc mai mare de hipertensiune, diabet de tip 2, obezitate, hipertrigliceridemie (un nivel crescut al trigliceridelor) precum și fenomenul de „ficat gras”.

Cercetătorii cred că astfel de experimente dezvăluie o legătură între stilul de viață și procesele hormonale care au loc zilnic în organism și a căror deficiență poate cauza dezechilibre majore. Mai mult, pot reprezenta o bază de pornire pentru a crea noi tratamente, cu mai puține efecte secundare.

Sursa: Science Daily