Textura alimentelor, un posibil aliat în reglarea porțiilor? Studiu olandez în prim-plan

Creșterea consumului de alimente ultra-procesate (AUP) este asociată cu un aport energetic crescut, creștere ponderală și boli cronice. Definiția Nova clasifică aceste produse ca fiind formulate industrial din ingrediente alimentare derivate sau sintetice, cu texturi și forme care adesea nu mai reflectă alimentele inițiale. Un singur studiu randomizat controlat (RCT) realizat până acum a demonstrat o diferență semnificativă de 508 kcal/zi între dietele bazate pe AUP față de cele cu alimente minim procesate, fără a evidenția diferențe clare în markerii metabolici. Această discrepanță a condus la ipoteza că proprietățile senzoriale și comportamentele de consum, în special viteza de consum (eating rate, ER), joacă un rol esențial în aportul caloric crescut.

Obiectivele studiului

Studiul Restructure RCT are ca scop testarea ipotezei conform căreia diferențele de textură ale meselor AUP determină viteze de consum diferite, influențând aportul zilnic de energie pe termen mediu (14 zile).

Obiectiv primar

Determinarea impactului vitezei de consum (VC, g/min), influențată de textură, asupra aportului energetic ad libitum (kcal/zi) în cadrul a două diete AUP (VC rapid vs. VC lent).

Obiective secundare

• Compararea modificărilor în compoziția corporală (greutate, masa grasă și non-grasă).
• Evaluarea markerilor metabolici acut și post-intervenție.
• Analiza modificărilor microbiomului intestinal și a metaboliților fecali.

Metodologie

Design

Studiu crossover randomizat, controlat, semi-rezidențial, desfășurat pe parcursul a 7 săptămâni la Universitatea Wageningen (Olanda). Fiecare participant urmează ambele diete timp de 14 zile, cu o perioadă de washout între ele. Măsurătorile sunt efectuate la 4 puncte temporale, inclusiv compoziția corporală, aport energetic și markerii metabolici.

Participanți

• 39 participanți incluși, cu vârste între 21 și 50 ani și IMC între 21–27 kg/m².
• Excluși: vegetarieni, vegani, alergici, cu boli cronice, sportivi de performanță sau consumatori mari de alcool.
• Evaluare a ratei naturale de consum folosind testul cu morcovi standardizați.
• Excluși cei cu viteză de consum extrem (<5 g/min sau >35 g/min) sau preferințe alimentare incompatibile cu intervenția.

Intervenție dietetică

Ambele diete sunt compuse din peste 90% alimente AUP, diferențiate prin textura alimentelor:

• VC rapid: mese moi, omogene, ușor de înghițit, consumate rapid.
• VC lent: mese cu textură dură, fibrosă, ce necesită masticație prelungită.

Mesele sunt echilibrate energetic și similare ca volum, densitate energetică, varietate și aspect vizual.

Măsurători

• Aport energetic și alimentar: cântărire precisă la fiecare masă, inclusiv în weekend (acasă).
• Comportamente alimentare: înregistrare video, viteză de consum, durata mesei, mărimea înghițiturilor, masticație.
• Compoziția corporală: greutate, DEXA, BIA, raport talie/șold, retenție hidrică.
• Markerii metabolici: glicemie, insulinemie, hormoni de sațietate, inflamație, lipide, CGM, urină, salivă.
• Microbiom și sănătate digestivă: probe fecale săptămânale, scor IBS-SSS, consistența scaunului.
• Activitate fizică: monitorizare cu accelerometre, chestionare IPAQ.

Plan de analiză statistică

Analizele primare se concentrează pe compararea aportului energetic zilnic între cele două condiții folosind modele cu măsurători repetate. Analizele secundare (compoziție corporală, markeri metabolici) se vor face în regim ITT. Transformări logaritmice vor fi aplicate pentru variabilele non-normale. Detalii complete sunt pre-înregistrate pe platforma Open Science Framework.

Interpretare

Studiul Restructure RCT abordează o ipoteză emergentă: diferențele de textură ale alimentelor AUP influențează comportamentele alimentare și aportul energetic. Anterior, studiile acute au arătat efecte clare pe termen scurt ale texturii asupra vitezei de consum și consumului, însă acest studiu oferă o perspectivă pe termen mediu (14 zile), într-un cadru semiresidențial.

Intervenția dietetică este riguroasă, controlată, dar menține o componentă de ecologie reală (weekend acasă), iar măsurarea minuțioasă a aportului și a răspunsurilor metabolice permite explorarea mai profundă a mecanismelor potențiale.

Rezultatele vor contribui la înțelegerea rolului comportamentelor senzoriale în relația dintre AUP și riscurile de sănătate, susținând dezvoltarea unor strategii dietetice bazate pe textura alimentelor pentru reducerea aportului caloric și controlul greutății corporale.

Concluzii

Restructure RCT este primul studiu care testează efectul susținut al vitezei de consum asupra aportului caloric într-o dietă ultra-procesată. Prin manipularea texturii alimentelor, studiul explorează o ipoteză centrală în înțelegerea mecanismelor comportamentale și senzoriale care pot contribui la creșterea în greutate indusă de AUP. Rezultatele vor oferi perspective esențiale pentru dezvoltarea de intervenții alimentare mai eficiente în prevenția bolilor legate de dietă.