Alimentele carioprotective

Obiceiurile alimentare ale fiecăruia dintre noi decid, în mare parte, starea noastră generală de sănătate. Aportul insuficient sau în exces al nutrienților stă la baza multor afecțiuni ale organismului uman, de aceea consumul lor trebuie să fie rațional atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Cum ar putea influența alimentele sănătatea dentară? Prin simplul fapt că sunt administrate pe cale orală, dinții vin în contact cu substanțele benefice sau agresive pe care le conțin. Acest indiciu poate fi folosit cu succes în prevenirea cariilor, acordând prioritate elementelor care scad riscul apariției lor. Mecanismul principal de acțiune se referă la interferențele chimice pe care le au cu glucidele – inamicii principali ai dinților – interferențe care reduc agresivitatea hidraților de carbon.

•  Lactatele și brânzeturile
- Laptele
Bacteriile au nevoie de un substrat glucidic pentru a se alimenta, prin fermentație. Chiar dacă laptele are în compoziția sa cantități importante de lactoză – acest carbohidrat este mai puțin pe placul microorganismelor responsabile de apariția cariilor și a plăcii bacteriene. Cazeina are proprietatea de a forma un film subțire de fosfolipide pe suprafața dentară – un adevărat scut în fața atacului acid, iar fosfații și calciul întăresc smalțul prin remineralizarea lui.

- Iaurturile
Reduc riscul bolilor parodontale și al cariilor datorită lactobacteriilor.

- Brânzeturile
Reprezintă categoria de alimente cu cel mai mare potențial carioprotector. Există mai multe mecanisme care intervin benefic, protejând dinții. Prin ionii de calciu și fosfor eliberați crește duritatea smalțului, diminuând efectele demineralizării produse de pH-ul scăzut prin fermentația glucidelor. Pe de altă parte, consumul de brânzeturi antrenează în masticație un flux important de salivă ce contribuie la autocurățirea cavității orale, normalizează aciditatea și distruge microorganismele printr-o componenenta a sa proteică – lizozimul și diverși anticorpi.

•  Cacao
Ultimile cercetări efectuate au demonstrat prezența unei substanțe ce se poate extrage din boabele de cacao, cu o structură chimică apropiată de cea a cofeinei, mai eficientă decât fluorul în prevenirea cariilor. Testarea ei a fost efectuată, deocamdată, doar pe animale de laborator, însă se preconizează că ar avea mari șanse să înlocuiască controversatul fluor din pastele de dinți.

•  Cafeaua
Scade adeziunea bacteriilor la dinte și are efecte antimicrobiene pentru streptococii cavitații orale. Dezavantajul major al cafelei este pigmentarea smalțului dentar, ce ridică probleme de estetică. Un alt inconvenient este cofeina și ph-ul scăzut, ce pot sensibiliza dinții.

•  Ceaiurile
Conțin catechine și flavine ce previn cancerul oral și cariile. Fenolii acționează inhibitor la nivelul unor proteine ce formează matricea de care aderă bacteriile la suprafața dentară. Fluorul, care se găsește și el în cantități importante in ceaiurile negre și verzi, îmbunătățește structura minerală a smalțului în zona periferică și-l protejează de aciditate.

•  Lipidele
Grăsimile, atât cele de origine animală, cât și vegetală formează imediat după ingerarea alimentelor care le conțin un film – barieră lipidică ce împiedică atașarea și contactul direct al microorganismelor cu dintele. Astfel, untul, nucile, uleiul de măsline, peștele înconjoară particulele de carbohidrați cu un strat subțire îngreunând utilizarea lor de către bacterii în scop nutritiv. Moleculelor unor acizi grași li se asociază și capacități antimicrobiene, deoarece inhibă procesul de glicoliză. Uleiul de măsline și oleuropeina – acționează asupra bacteriilor gramm-negative și are efect antiviral, neutralizează aciditatea. Uleiul de cocos, prin conținutul ridicat de grăsimi saturate, deosebit de sănătoase, a devenit obiectul cercetărilor în speranța că vor putea fi folosite cu succes ca o alternativă a antibioticelor în lupta cu anumite tulpini de streptoccoci.

•  Cerealele integrale
Conțin cantități importante de fosfați care îmbogățesc smalțul cu fosfor. Totuși, există inconvenientul acumulării lor sub formă de tartru și riscul depunerilor de calciu în organele interne, dacă se consumă în exces. Fibrele cresc fluxul de salivă, dinții sunt curățați mai bine și pH-ul mediului bucal crește.

•  Semințele de susan
Au un conținut ridicat de calciu, benefic pentru oase și dinți, sunt eficiente în scăderea cantității de placă bacteriană.

•  Pătrunjelul și menta
Odorizante naturale, datorită uleiurilor esențiale, împrospătează respirația la mestecarea de 2-3 frunzulițe proaspete.

•  Hreanul
Este un antimicrobian puternic, conține și sulf, reduce bacteriile și ajută la digestie.

•  Strugurii și stafidele
Eficienți în gingivite, efect antibacterian datorită antioxidanților.

•  Apa
Așa cum organismul uman este constituit predominant din apă, este necesară compensarea echilibrată a pierderilor pentru prevenirea deshidratării. Mucoasa orală are nevoie de lichide, uscarea ei favorizează instalarea inflamațiilor gingivale, a cariilor și a respirației urât mirositoare.

•  Înlocuitorii de zahăr, îndulcitorii artificiali
Spre deosebire de glucoză și zaharoză – sursa principală de alimentație a bacteriilor, aceștia nu pot fi supuși fermentației. În lipsa hranei, scade metabolismul și microorganismele nu se mai pot înmulți. În timp ce zaharina, aspartamul, sucraloza și alte substanțe din această categorie sunt puse sub semnul întrebării privind siguranța consumului lor (sunt considerate cancerigene, unele –alergene, aspartamul e contrainicat peroanelor cu fenilcetonurie etc), se pare că xilitolul e soluția ideală pentru a preveni caria, studiile clinice estimează o eficiență de până la 80 % în acest sens.

Consumul alimentelor enumerate mai sus trebuie asociat cu respectarea următoarelor reguli:

• Încercați să luați mese regulate, evitați să mâncați între ele. Biscuiții, chips-urile, băuturile acidulate sau alte produse mestecate/băute frecvent nu fac decât să ofere bacteriilor condiții prielnice de dezvoltare și nu permit smalțului să se remineralizeze, iar salivei – să normalizeze pH-ul bucal. Urmăriți ca intervalul dintre două mese să nu fie mai mic de 2 ore;
• Consumați cât mai multe fructe și legume în stare proaspătă, fără adaos de zahăr;
• La sfârșitul mesei, este suficientă mestecarea a doar 5 g de cașcaval, care elimină aciditatea și protejează dinții de carii;
• Temperatura alimentelor, este și ea importantă. Evitați contrastele, mâncarea să nu fie nici prea rece, nici fierbinte și, mai ales, nu le asociați;
• Este sănătoasă clătirea gurii, chiar cu apă simplă, după ce ați mâncat;
• Legumele tari – morcovii și merele ajută la îndepărtarea resturilor și a plăcii, masează gingiile și îmbunătățesc circulația;
• Periați dinții corect, de cel puțin 2 ori pe zi, utilizați mijloace complementare de igienă bucală – ață dentară, dușul bucal și ape de gură; nu uitați să vă prezentați la medicul dentist de cel puțin două ori pe an în scop profilactic.