Anxietatea stimulează mâncatul emoțional și creșterea în greutate

Un studiu realizat în Geneva, Elveția, și publicat în anul 2024, în cadrul proiectului Specchio, aduce noi perspective asupra legăturii dintre variațiile indicelui de masă corporală și sănătatea mintală la adulți. Cercetătorii au urmărit un eșantion larg de participanți, pe parcursul a patru ani, pentru a înțelege cum mâncatul emoțional și nemulțumirea față de propriul corp influențează relația dintre creșterea în greutate și bunăstarea psihologică.
Prevalența globală a supraponderalității și obezității este într-o continuă creștere, cu estimări ce indică atingerea pragului de 20% din populația mondială până în anul 2025. Impactul negativ asupra sănătății este bine documentat, la fel și povara economică pe care o generează aceste condiții.

De asemenea, cercetările au confirmat că relația dintre excesul ponderal și sănătatea mintală este bidirecțională: pe de o parte, greutatea corporală crescută favorizează instalarea depresiei, iar pe de altă parte, depresia favorizează acumularea de kilograme în plus. Cu toate acestea, puține studii au explorat cum se modifică această relație în timp, mai ales în populațiile adulte. Studiul din Geneva vine să completeze acest gol, concentrându-se pe mecanismele comportamentale și psihosociale care intervin în această dinamică.

Despre studiul actual

Participanți și metodologie

Au fost incluși 7.388 de adulți, cu vârste cuprinse între 18 și 97 de ani (media de 51 de ani), dintre care 59% au fost femei. Participanții au fost urmăriți din 2020 până în 2024, fiind colectate date despre:

• Evoluția indicelui de masă corporală (calculat pe baza greutății și înălțimii auto-raportate);
• Comportamentele legate de stilul de viață: activitate fizică, consumul de fructe și legume, timp petrecut în fața ecranelor, somn, consum de alcool și mâncat emoțional;
• Factori psihosociali: sprijin social, dificultăți financiare, stima de sine, auto-eficacitatea, sentimentul de control, singurătatea, anxietatea, depresia și stresul perceput;
• Sănătatea mintală a fost evaluată la finalul studiului prin satisfacția față de corp, starea generală de bine, calitatea vieții și simptome de anxietate și depresie.

Pentru analiza datelor, cercetătorii au folosit modele statistice avansate, inclusiv modele de regresie și ecuații structurale, pentru a explora relațiile dintre variabile și a identifica efectele directe și indirecte.

Traiectoriile IMC

Indicele de masă corporală a fost monitorizat în timp, iar participanții au fost clasificați în categorii OMS: subponderal, normoponderal, supraponderal, obezitate și obezitate severă. Evoluția IMC a fost analizată atât continuu (schimbarea scorului pe an), cât și ca tranziție între categorii.

Rezultate

Evoluția greutății în timp

• Pe parcursul celor patru ani de urmărire, IMC-ul mediu al participanților a crescut cu aproximativ 0,4 kg/m².
• 8% dintre participanți au urcat într-o categorie superioară de greutate, iar 5% au scăzut într-o categorie inferioară.
• În 2024, aproape jumătate dintre participanți (43%) se încadrau în categoria supraponderal sau obezitate.
• Creșterile cele mai pronunțate de IMC s-au înregistrat în rândul femeilor și al persoanelor mai tinere (< 55 de ani), precum și la cei care au raportat dificultăți financiare.

Factorii comportamentali și psihosociali care influențează IMC

Analiza detaliată a scos în evidență mai mulți factori asociați cu creșterea IMC:

• Comportamentali: nivel scăzut de activitate fizică, consum redus de fructe și legume, timp îndelungat petrecut în fața ecranelor, somn insuficient, utilizarea medicației antidepresive și mâncatul emoțional.
• Psihosociali: dificultățile financiare, singurătatea și prezența simptomelor de anxietate și depresie.

Dintre acești factori, mâncatul emoțional a avut o influență deosebit de puternică. Efectul său a fost mai accentuat la femei și la persoanele sedentare, evidențiind vulnerabilități specifice ce pot fi țintite prin intervenții personalizate.

IMC și sănătatea mintală

Creșterea IMC a fost asociată cu o scădere a satisfacției față de propriul corp și a calității vieții generale. Interesant este faptul că, deși simptomele de anxietate și depresie la începutul studiului au prezis creșterea ulterioară a IMC, la finalul urmăririi nu s-a observat o relație clară între traiectoria IMC și agravarea acestor simptome. Totuși, impactul asupra imaginii corporale și a calității vieții a fost clar, mai ales la femei.

Mecanismele care explică relațiile observate

Modelele de analiză au indicat că:

• Mâncatul emoțional a mediat parțial relația dintre anxietate, depresie și creșterea IMC.
• Dificultățile financiare au influențat indirect creșterea IMC prin impactul asupra stării emoționale și comportamentului alimentar.
• Relația dintre creșterea IMC și calitatea vieții a fost explicată parțial de nemulțumirea față de corp și percepția negativă asupra propriei sănătăți.

Aceste rezultate evidențiază că efectele psihologice ale acumulării în greutate sunt multiple și adesea interconectate, implicând atât aspecte emoționale, cât și percepții despre sănătate.

Concluzii

Acest studiu aduce dovezi solide că mâncatul emoțional și nemulțumirea corporală sunt factori esențiali în relația dintre variațiile de greutate și sănătatea mintală la adulți. Intervențiile de sănătate publică ar trebui să depășească simplele recomandări nutriționale și să abordeze componentele emoționale și perceptuale ale comportamentului alimentar.

Promovarea activității fizice regulate și a somnului adecvat, împreună cu strategii care vizează reducerea mâncatului emoțional și îmbunătățirea imaginii corporale, ar putea contribui la prevenirea creșterii excesive în greutate și la îmbunătățirea sănătății mintale. Mai mult, reducerea stigmatizării sociale asociate greutății corporale rămâne un obiectiv crucial pentru a diminua povara psihologică a excesului ponderal.

Pentru viitor, sunt necesare studii suplimentare, de durată mai lungă, care să includă evaluări clinice detaliate ale sănătății mintale și să investigheze mai profund rolul altor comportamente alimentare și psihosociale. Acest demers este esențial pentru dezvoltarea unor intervenții eficiente, adaptate nevoilor persoanelor aflate în risc crescut de creștere în greutate și tulburări de sănătate mintală.