Poftă, dependență și stare emoțională - Factorii psihosociali care influențează consumul de alimente ultraprocesate

Un studiu realizat între septembrie 2024 și ianuarie 2025 în Ankara și publicat în jurnalul Food Science & Nutrition explorează modul în care foamea hedonică, dependența de alimente și starea emoțională influențează consumul de alimente ultraprocesate. Cercetarea, desfășurată pe un eșantion extins de 3.997 de adulți, aduce o contribuție importantă în înțelegerea factorilor psihosociali care modelează comportamentele alimentare moderne.
În ultimele decenii, consumul de alimente ultraprocesate a crescut exponențial, în special în contextul urbanizării, al schimbărilor socioeconomice și al globalizării. Clasificate conform sistemului NOVA, aceste produse alimentare sunt supuse unui grad ridicat de procesare industrială și conțin adesea aditivi precum emulgatori, potențiatori de aromă și conservanți. Deși sunt atractive prin gust și comoditate, ele sunt tot mai des asociate cu efecte negative asupra sănătății fizice și mentale – de la obezitate și diabet, până la tulburări afective și adicții comportamentale.

În literatura științifică recentă, a fost recunoscut faptul că alimentele ultraprocesate pot stimula sistemul de recompensă cerebral într-un mod similar substanțelor adictive, ceea ce le conferă un potențial ridicat de consum compulsiv. Pe acest fundal, studiul actual investighează simultan trei factori interconectați: foamea hedonică (dorința de a mânca în absența foamei fiziologice), adicția alimentară și dispoziția afectivă.

Despre studiu

Designul studiului și participanți

Cercetarea a fost de tip transversal, desfășurată online cu ajutorul unei metode de eșantionare „bulgăre de zăpadă”. Au participat 3.997 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani (63% femei, vârsta medie: 31,7 ani), după aplicarea criteriilor de excludere (răspunsuri incomplete, tulburări de alimentație sau afecțiuni psihiatrice).

Instrumente utilizate

•  Consumul de alimente ultraprocesate a fost evaluat cu ajutorul unui chestionar validat, cu scoruri între 0 și 11; scor ≥6 a fost considerat consum ridicat.
•  Foamea hedonică a fost măsurată prin Power of Food Scale (α = 0.922).
•  Adicția alimentară a fost evaluată cu Yale Food Addiction Scale (α = 0.93), care identifică comportamente de tip adictiv față de alimente bogate în carbohidrați și grăsimi.
•  Dispoziția emoțională a fost analizată cu DASS-21 (Depression Anxiety Stress Scale), având trei subscale pentru depresie, anxietate și stres.

Analiza statistică

Au fost aplicate teste de corelație Pearson, regresie liniară și teste t pentru compararea grupurilor. Puterea statistică post-hoc a fost de 98%, susținând robustețea rezultatelor.

Rezultate

Date demografice și prevalență

•  44,8% dintre participanți au avut consum ridicat de alimente ultraprocesate.
•  86,7% au prezentat scoruri compatibile cu adicția alimentară.
•  Persoanele cu consum ridicat au fost în medie mai tinere (28,8 ani) decât cele cu consum redus (34,1 ani).

Diferențe între grupuri

•  Gen: consumul ridicat a fost mai frecvent la femei (59,1%) decât la bărbați.
•  Statut marital: 68,6% dintre consumatorii cu aport crescut de alimente ultraprocesate erau necăsătoriți.
•  Statut ocupațional: cei șomeri au avut o frecvență mai mare a consumului (55,4%).
•  Scoruri psihologice: participanții cu consum ridicat au avut scoruri mai mari pentru depresie (6,5 vs. 4,9), anxietate (5,8 vs. 4,3) și stres (6,8 vs. 5,2), toate semnificative statistic (p < 0.001).
•  Adicție alimentară: scorul Yale a fost semnificativ mai mare în grupul cu consum ridicat (3.3 vs. 2.7).

Modelul de regresie liniară

Modelul final a arătat că următorii factori au fost semnificativ asociați cu un consum crescut de alimente ultraprocesate (R² = 0.353, p < 0.001):

•  Vârsta (asociere negativă)
•  Sex masculin (asociere negativă)
•  Scorurile de adicție alimentară, depresie, anxietate și stres (toate cu asocieri pozitive)

Surprinzător, nu s-a constatat o asociere semnificativă între scorurile de foame hedonică și consumul de alimente ultraprocesate.

Interpretare

Influența variabilelor socio-demografice

Rezultatele confirmă tendințele observate la nivel internațional – consumul de alimente ultraprocesate este mai ridicat la femei, persoane tinere, necăsătorite și fără ocupație. Explicațiile posibile includ accesibilitatea crescută la alimente gata de consum, lipsa timpului pentru gătit, dar și utilizarea alimentației ca strategie de coping emoțional.

Adicția alimentară ca mecanism central

Legătura puternică între consumul de alimente ultraprocesate și adicția alimentară susține ipoteza că ingredientele hiperpalatabile (zahăr, grăsimi, sare) pot activa circuitele de recompensă într-un mod similar drogurilor. Astfel, consumul nu mai este determinat de necesarul energetic, ci de impulsuri emoționale și neurobiologice.

Dispoziția afectivă și comportamentele alimentare

Scorurile ridicate de depresie, anxietate și stres în rândul consumatorilor frecvenți sugerează o relație bidirecțională între starea de bine psihologică și dietă. Alimentele ultraprocesate pot fi utilizate ca mecanism de compensare emoțională, dar pot amplifica în timp starea de disconfort psihologic.

Absența relației cu foamea hedonică

Contrar altor studii, foamea hedonică nu s-a corelat semnificativ cu consumul de alimente ultraprocesate. Posibile explicații includ natura transversală a studiului, limitele metodologice, dar și complexitatea interacțiunii dintre sistemele neuroendocrine, emoții și comportamentul alimentar.

Concluzii

Acest studiu subliniază importanța dependenței alimentare și a stării emoționale în explicarea consumului de alimente ultraprocesate. Rezultatele indică faptul că acest tip de consum nu este doar o alegere practică, ci și un mecanism psihologic de reglare emoțională. Intervențiile de sănătate publică ar trebui să țintească nu doar educația nutrițională, ci și sănătatea mintală, prin:

•  Programe de conștientizare a adicției alimentare
•  Sprijin psihologic pentru persoanele cu stres cronic sau depresie
•  Reglementarea marketingului agresiv al produselor ultraprocesate
•  Promovarea alimentației sănătoase încă din copilărie

Abordarea multidisciplinară, care îmbină nutriția, psihologia și sănătatea publică, este esențială pentru reducerea impactului negativ al alimentelor ultraprocesate asupra sănătății colective.