Aportul de antioxidanți alimentari este asociat cu o sănătate mintală mai bună la adolescenți

Un studiu recent realizat de cercetători de la Swedish School of Sport and Health Sciences, Universitatea Uppsala și Karolinska Institutet, publicat în European Journal of Nutrition, arată că un aport mai ridicat de β-caroten și vitamina C este asociat cu mai puține simptome psihosomatice, niveluri mai scăzute de anxietate și o calitate mai bună a vieții în rândul adolescenților suedezi. Aceste constatări oferă o perspectivă importantă asupra rolului alimentației în sănătatea mintală la vârste fragede.

Context

Prevalența tulburărilor mintale în rândul adolescenților este în creștere, în special în Europa, unde peste 16% dintre adolescenți suferă de probleme de sănătate mintală – o proporție mai mare decât media globală de 13%. În Suedia, creșterea simptomelor psihosomatice este alarmantă: de la 29% în 1985 la 57% în 2013.

Dietele bogate în fructe, legume, cereale integrale și pește pot reduce riscul de depresie și pot îmbunătăți calitatea vieții. În plus, antioxidanții dietari – în special vitamina C, vitamina E și β-carotenul – pot reduce stresul oxidativ și inflamația, factori legați de afecțiuni psihice.

Despre studiu

• Design: studiu transversal

• Participanți: 1.139 adolescenți suedezi cu vârste între 13–14 ani, din 34 de școli

• Evaluare dietară: prin metoda validată RiksmatenFlexDiet – două zile de reamintire alimentară

• Evaluări psihologice:

  • Anxietate: Spence Children’s Anxiety Scale (scurtă)

  • Simptome psihosomatice: Psychosomatic Problems Scale

  • Calitatea vieții: Kidscreen-10

Antioxidanții analizați:

• Vitamina C

• Vitamina E

• β-caroten (precursor al vitaminei A)

Rezultate

Asocierea dintre antioxidanți și sănătatea mintală:

• Adolescenții din terțilul superior de aport de β-caroten au avut:

  • Anxietate mai scăzută

  • Mai puține simptome psihosomatice

  • Calitate mai bună a vieții

• Aportul crescut de vitamina C a fost asociat doar cu:

  • Reducerea simptomelor psihosomatice

• Vitamina E nu a fost asociată semnificativ cu niciunul dintre indicatorii de sănătate mintală după ajustarea pentru factori de confuzie.

Diferențe între băieți și fete:

• Băieții care atingeau toate cele trei recomandări nutriționale (vitamina C, E și β-caroten) au raportat cu aproape 2,5 simptome psihosomatice mai puține decât cei care nu atingeau niciuna – un efect mai pronunțat decât la fete.

• Fetele din terțilul median de aport de vitamina E și β-caroten au avut mai puține simptome psihosomatice, iar cele din terțilul superior de β-caroten au raportat o calitate a vieții mai bună.

• Interacțiunile de gen nu au fost semnificative în majoritatea cazurilor.

Scorul combinat de aport de vitamine:

• Participanții care atingeau un număr mai mare de recomandări nutriționale pentru antioxidanți aveau:

  • Mai puține simptome psihosomatice, în special la băieți

  • Nu s-au observat asocieri semnificative cu anxietatea sau calitatea vieții

Interpretare și semnificație

• β-carotenul (marcator dietetic al consumului de legume și fructe) pare a fi cel mai puternic asociat cu o sănătate mintală mai bună. Rolul său antiinflamator, prin reducerea expresiei IL-6 și TNF-α, ar putea explica aceste efecte.

• Vitamina C pare mai eficientă în reducerea simptomelor fizice asociate stresului psihologic, dar nu are un impact clar asupra anxietății sau calității vieții.

• Vitamina E nu a arătat efecte benefice clare, ceea ce este în concordanță cu alte studii anterioare.

Limitări

• Date auto-raportate pentru dietă și sănătate mintală (posibil bias de memorie/raportare)

• Lipsa măsurătorilor biologice ale nivelurilor de antioxidanți (ex. din sânge)

• Nicio evaluare a suplimentelor (se presupune utilizare redusă în Suedia)

• Design transversal – nu poate stabili cauzalitate sau direcția asocierii

Concluzii

Studiul oferă dovezi că un aport ridicat de β-caroten și vitamina C este asociat cu o sănătate mintală îmbunătățită la adolescenții suedezi, în special în ceea ce privește simptomele psihosomatice și calitatea vieții. Aceste constatări sugerează necesitatea unor strategii nutriționale orientate spre adolescenți, mai ales în contexte cu prevalență crescută a problemelor mintale.