Arta ca instrument de bunăstare în viața de zi cu zi

În ultimele decenii, tot mai multe cercetări au evidențiat potențialul artelor de a sprijini sănătatea mintală și bunăstarea generală. Un nou studiu sistematic, publicat în The Journal of Positive Psychology, aduce o contribuție esențială la acest domeniu, investigând exclusiv impactul vizionării artei vizuale - o formă de angajament receptiv, distinctă de practicile artistice active sau terapia prin artă. Revizuirea acoperă 38 de studii și oferă o analiză detaliată a locurilor, condițiilor, tipurilor de artă și mecanismelor psihologice prin care vizionarea artei ar putea influența starea de bine.
Deși literatura științifică abundă în dovezi privind beneficiile artelor asupra sănătății, majoritatea studiilor s-au concentrat pe implicarea activă (ex. pictură, dans, muzică) sau pe intervenții terapeutice. Vizionarea pasivă a artei – într-un muzeu, spital sau chiar online – a fost mult mai puțin explorată, în ciuda accesibilității sale ridicate. Acest tip de interacțiune estetică este omniprezent în viața cotidiană, dar puține cercetări au investigat în mod sistematic dacă și cum poate susține starea de bine. Studiul actual răspunde acestei lacune.

Despre studiu

Această revizuire sistematică a fost realizată conform ghidurilor PRISMA și protocolului PROSPERO (CRD42022296890). Au fost incluse 38 de studii (N total = 6805 participanți) publicate între 2000 și 2023 care au investigat efectele vizionării artei vizuale asupra unor indicatori de bunăstare emoțională, eudemonică, evaluativă, precum și stres, anxietate, durere sau izolare socială.

Caracteristici ale activităților de vizionare

• Locul desfășurării: 26% dintre studii au avut loc în muzee sau galerii, 24% online, 21% în spitale, iar 16% în laboratoare.
• Accesorii activității de vizionare: 68% din studii au inclus activități adiționale (ex. reflecție, discuții, ghidaje, muzică de fundal).
• Tipuri de artă: Cele mai comune au fost picturile (42%), urmate de combinații de medii vizuale (37%) și artă contemporană (11%).
• Durata și frecvența: Două treimi dintre studii s-au bazat pe o singură sesiune, iar cele mai frecvente durate de vizionare au fost între 6–30 minute sau determinate de participant.

Metodologie

• 22 studii cantitative, 6 calitative și 10 mixte.
• 69% dintre măsurători au fost chestionare auto-raportate, 16% interviuri, 7% markeri fiziologici (ex. puls, tensiune arterială).
• Doar 14 dintre studii au utilizat un grup de control non-artistic.
• 30 studii au folosit măsurători repetate pre- și post-intervenție.

Rezultate

Tipuri de efecte asupra stării de bine

Au fost extrase 107 măsurători distincte ale stării de bine, din care:

• 40% au vizat bunăstarea emoțională (ex. dispoziție, afect),
• 26% stres/anxietate (inclusiv markeri fiziologici),
• 11% bunăstare evaluativă (satisfacția vieții),
• 10% bunăstare eudemonică (semnificație în viață),
• 5% bunăstare generală,
• 4% bunăstare socială și
• 4% durerea.

Eficiența demonstrată

• Din cele 88 de măsurători cantitative, 47% au arătat efecte semnificative, 47% au fost nesemnificative, iar restul nu au fost statistic analizate.
• Doar 6 dintre cele 42 de măsurători cu grup de control au arătat o îmbunătățire semnificativă comparativ cu controlul.
• Bunăstarea eudemonică a fost domeniul cu cele mai consistente efecte pozitive: toate cele 4 măsurători au fost semnificative.

Mecanisme psihologice propuse

Pe baza unei analize tematice a secțiunilor introductive și de discuție din studii, autorii au identificat cinci categorii principale de mecanisme, cu 18 sub-teme:

• Procese afective: reglarea emoțională, inducerea plăcerii, reducerea stresului și inducerea stărilor de calm, relaxare sau uimire.
• Procese cognitive: stimularea atenției, evocarea memoriei, explorare și învățare, stare de „flux".
• Procese sociale: conexiune socială, reducerea izolării, sentiment de apartenență, influențe indirecte prin îngrijitori.
• Autotransformare: reflecție, reafirmarea identității, creșterea sentimentului de autonomie și sens în viață.
• Reziliență: restaurare psihologică, sprijin în mecanismele de coping, susținerea comportamentelor sănătoase (ex. mersul în spital).

Concluzii

Această revizuire sistematică oferă o imagine de ansamblu detaliată asupra modului în care vizionarea artei vizuale poate influența starea de bine, în funcție de contextul și caracteristicile intervenției. Efectele cele mai robuste s-au înregistrat asupra bunăstării eudemonice, în special în studii de calitate înaltă care au utilizat condiții de control active și metodologii riguroase.

De asemenea, mecanismele de impact sunt diverse și pot diferi în funcție de populația țintă, setarea intervenției și natura artei vizionate. Socializarea, reflecția asupra propriei identități și evocarea amintirilor personale sunt câteva dintre procesele-cheie.

Implicații și recomandări

• Intervențiile cu artă vizuală trebuie descrise detaliat și standardizat - autorii propun un ghid (RAARR) pentru raportare.
• Studiile viitoare ar trebui să includă condiții de control active și mostre mai mari, pentru a izola mai clar efectele intervenției.
• Este recomandată evaluarea specifică a bunăstării eudemonice în intervenții culturale.
• Mecanismele propuse pot ghida proiectarea intervențiilor personalizate, mai ales pentru populațiile vulnerabile (vârstnici, pacienți spitalizați, persoane cu demență).
• Există potențial pentru extinderea cercetărilor în medii digitale (ex. realitate virtuală) și pentru integrarea metodologiilor de tip realist în evaluarea mecanismelor contextuale.

Această revizuire oferă un cadru valoros pentru cercetători, cadre medicale și profesioniști din domeniul cultural care doresc să implementeze intervenții artistice bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea stării de bine.