Ascultarea îndelungată a muzicii în căști poate duce la deteriorarea auzului la tineri

O cercetare realizată la Universitatea Örebro din Suedia a analizat modul în care obiceiurile tinerilor de a asculta muzică afectează sănătatea auditivă. Studiul, bazat pe măsurători obiective ale volumului de ascultare și interviuri cu participanții, oferă o perspectivă îngrijorătoare asupra riscului de deteriorare a auzului încă din copilărie.

Context

Muzica are un rol fundamental în viața tinerilor de astăzi, fiind utilizată frecvent pentru reglarea emoțională și bunăstarea psihologică. Spre deosebire de generațiile anterioare, care ascultau muzică în contexte colective, tinerii de azi o experimentează în mod individual, în special prin căști și dispozitive mobile. Această schimbare a modului de consum, combinată cu accesul constant la muzică și cu niveluri sonore ridicate, ridică semne de întrebare cu privire la efectele cumulative asupra auzului.

Numeroase studii anterioare au sugerat că expunerea prelungită la sunete puternice poate conduce la tinitus (țiuit permanent în urechi), oboseală auditivă și, în timp, pierderea treptată a auzului, însă majoritatea s-au bazat pe estimări subiective ale volumului de ascultare. În acest context, cercetarea realizată la Örebro aduce un plus de valoare prin măsurători obiective ale intensității sonore folosite de tineri.

Despre studiul actual

În total, 53 de tineri au participat la seria de studii conduse de Iris Elmazoska. Cercetarea a combinat interviuri calitative despre comportamentele de ascultare cu măsurători de laborator ale nivelului sonor utilizat.

Fiecare participant a venit cu propriile căști și dispozitive (telefon, player etc.), a ales o melodie preferată și a setat volumul pe care îl folosește în mod obișnuit. Ulterior, cercetătorii au realizat măsurători obiective cu echipamente de laborator pentru a determina nivelul real de presiune acustică.

Această metodă este mai precisă decât autoevaluările, care tind să subestimeze intensitatea sunetului. De asemenea, cercetătoarea intenționează să urmeze longitudinal aceiași participanți, pentru a observa evoluția acuității auditive de-a lungul anilor — o abordare inspirată de un studiu precedent publicat în 2005, care a arătat o corelație directă între nivelul de volum și deteriorarea auzului în timp.

Pe lângă măsurătorile de laborator, tinerii au fost intervievați cu privire la percepția riscurilor. Deși majoritatea recunosc faptul că ascultatul la volum ridicat „nu este sănătos”, consecințele pe termen lung le sunt adesea neclare. Mulți dintre ei folosesc căștile pe tot parcursul zilei, inclusiv în timpul școlii sau chiar în somn, ceea ce amplifică expunerea totală la zgomot.

Rezultate

Rezultatele studiului au arătat că majoritatea participanților aveau o audiogramă normală, însă în câteva cazuri s-au observat semne de deteriorare în gama frecvențelor înalte, primele afectate în pierderea de auz indusă de zgomot.

Unii tineri au raportat tinitus temporar după ascultarea îndelungată a muzicii sau senzația de oboseală auditivă, semn că sistemul auditiv este solicitat peste limita fiziologică. Aceste manifestări pot fi primele semne ale unei expuneri excesive la sunete intense.

Studiul a evidențiat și faptul că pauzele de liniște pot avea un rol protector important. Conform datelor, perioadele de repaus auditiv favorizează recuperarea celulelor senzoriale din urechea internă, reducând riscul de deteriorare permanentă. Cu toate acestea, tinerii din eșantion tind să mențină un fond sonor continuu pe durata zilei, ceea ce limitează capacitatea naturală de regenerare a urechii.

În ceea ce privește dimensiunea psihologică, participanții au declarat că muzica are un rol major în reglarea emoțiilor, ajutându-i să se calmeze, să se concentreze sau să se simtă mai bine. Această legătură emoțională intensă face ca riscul auditiv să fie perceput ca mai puțin relevant comparativ cu beneficiul imediat al stării de bine.

Concluzii și implicații

Cercetarea lui Iris Elmazoska subliniază necesitatea educației auditive și a campaniilor de conștientizare privind riscurile expunerii la sunete puternice. Pierderea auzului indusă de zgomot este lent progresivă și devine evidentă abia când apar complicații precum tinitusul persistent sau dificultatea de a înțelege vorbirea în medii zgomotoase.

Pentru prevenirea acestor probleme, autoarea recomandă:

• limitarea duratei de ascultare zilnică în căști;

• evitarea ascultării în timpul somnului;

• menținerea volumului sub nivelurile maxime ale dispozitivului;

• și introducerea unor pauze regulate de liniște.

În plus, Elmazoska atrage atenția că metodele de testare standard pot omite semnele precoce de deteriorare, motiv pentru care este nevoie de echipamente de diagnostic mai sensibile și de screening auditiv periodic la tineri.