Asocierea geografică dintre scleroza laterală amiotrofică și scleroza multiplă: un indiciu neexplorat

Scleroza laterală amiotrofică (SLA) și scleroza multiplă (SM) sunt două boli neurologice progresive, severe și fără leac. Deși distincte în etiologie și prognostic, un nou studiu relevă o corelație geografică surprinzătoare a ratelor de mortalitate asociate celor două boli în Statele Unite, sugerând o potențială legătură până acum trecută cu vederea.
Scleroza laterală amiotrofică este considerată o boală neurodegenerativă în principal sporadică, cu un procent redus de cazuri ereditare (10–15%), în timp ce scleroza multiplă este o boală autoimună cu componentă genetică semnificativă. SLA are o progresie rapidă și un prognostic sever (supraviețuire medie de 3–5 ani), în timp ce SM are o evoluție mult mai variabilă, cu forme remisive. Cunoașterea mecanismelor cauzale este parțială în ambele boli, însă mai avansată în cazul SM. Atât SLA cât și SM par a fi influențate de factori genetici, virali și de mediu, incluzând un posibil gradient nord–sud în distribuție.

Obiectivul studiului

Studiul publicat în Scientific Reports analizează distribuția geografică a ratelor de mortalitate pentru SLA și SM în SUA folosind baza de date CDC WONDER. Se investighează asocierea dintre cele două boli după controlul pentru factori precum sex, rasă, latitudine, venit mediu și numărul de neurologi per stat. Rezultatele sunt validate cu date din baza OMS.

Rezultate principale

Diferențe demografice

• SLA este mai frecventă la bărbați, SM la femei.
• Ambele boli sunt mai prevalente la persoanele de origine albă, non-hispanică.
• Dacă datele sunt analizate fără a separa pe sexe, corelația dintre SLA și SM dispare, dar revine puternic atunci când datele sunt stratificate pe sexe (corelație de 0,70–0,75).

Asocierea geografică între SLA și SM

Regresii multivariate au arătat că:

• SM are un gradient nord–sud semnificativ; SLA pare a avea un gradient similar, mai ales la bărbați.
• Includerea SM ca variabilă explicativă pentru SLA crește puternic puterea modelului (R² până la 0,64 pentru bărbați).
• Rata mortalității pentru SLA explică mai bine distribuția SM decât latitudinea în sine.
• Rezultatele se replică cu datele OMS, confirmând asocierea robustă între cele două boli la nivel internațional.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele indică o corelație geografică consistentă între SLA și SM care nu a fost explicată până acum și care nu poate fi atribuită complet diferențelor de rasă, sex, venit, latitudine sau acces la neurologi. Acest fapt sugerează existența unui factor comun nediagnosticat care influențează ambele boli.

Ipoteze exploratorii

1. Legătură genetică subtilă

Ar putea exista mutații genetice cu penetranță scăzută care afectează căile comune implicate în neuroinflamație, autoimunitate sau clearance-ul proteinelor anormale. Aceste mutații ar putea fi greu de detectat în studiile genetice convenționale.

2. Factori de mediu comuni

Elemente din mediu natural (viruși, alge, mucegaiuri) sau activități antropice (agricultură, minerit, combustibili, contaminare industrială) ar putea avea distribuții geografice similare ce afectează ambele boli.

3. Erori sistematice de diagnostic

Este posibil ca o proporție mică de cazuri de SM să fie diagnosticate greșit ca SLA (sau invers), distorsionând artificial distribuția. Acest scenariu este considerat puțin probabil, dar trebuie investigat cu rigurozitate.

Limitări ale studiului

• Folosirea datelor de mortalitate în locul incidenței (mai ales pentru SM) poate subestima numărul real de cazuri.
• Datele OMS nu permit controlul pentru rasă și sunt afectate de variabilitatea raportării între țări.
• SLA este definită prin codul G12.2 care include și alte boli ale neuronului motor (e.g., PLS, SMA), dar proporția acestor cazuri este redusă (~15%).

Concluzii

Analiza epidemiologică avansată a ratelor de mortalitate pentru SLA și SM în SUA și internațional relevă o corelație geografică puternică, independentă de latitudine sau alți factori demografici. Acest model poate indica existența unui factor de risc comun sau o vulnerabilitate biologică comună nediagnosticată. Confirmarea acestui fenomen ar putea deschide noi direcții de cercetare pentru înțelegerea și prevenirea ambelor boli.

Mesaj-cheie: Deși considerate distincte, scleroza laterală amiotrofică și scleroza multiplă prezintă o corelație geografică puternică care sugerează factori de risc comuni și merită o reevaluare a relației dintre ele în cercetarea neurodegenerativă.