Avertismente microbiene care pot prezice riscul de deces în pneumonia severă

Un studiu realizat la Fuzhou University Affiliated Provincial Hospital și publicat în Frontiers in Microbiology la data de 3 decembrie 2025 a analizat relația dintre compoziția microbiotei pulmonare și intestinale și evoluția clinică a pacienților cu pneumonie comunitară severă. Cercetarea arată că anumite semnături microbiene pot anticipa evoluția severă a bolii și pot oferi premise pentru o evaluare prognostică mai precisă.

Context

Pneumonia comunitară severă este o afecțiune cu mortalitate ridicată, caracterizată prin inflamație intensă, disfuncție imună și necesitatea frecventă a terapiilor agresive, inclusiv ventilație mecanică. Atât microbiota pulmonară, cât și cea intestinală joacă un rol esențial în modularea răspunsului imun și în menținerea echilibrului homeostatic.

Dezechilibrele la nivelul axei intestin-plămân pot amplifica inflamația, pot altera funcția macrofagelor alveolare și pot influența eficacitatea tratamentelor antiinfecțioase. Totuși, relația exactă dintre compoziția microbiotei și prognosticul pacienților cu pneumonie comunitară severă a rămas insuficient caracterizată, ceea ce justifică investigații suplimentare.

Despre studiu

Acest studiu prospectiv a fost desfășurat între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, incluzând 50 de adulți diagnosticați cu pneumonie comunitară severă, grupați ulterior în funcție de evoluția lor: grupul de supraviețuitori (82 %) și grupul celor decedați (18 %).

Vârsta medie a pacienților supraviețuitori a fost de 49,5 ani, iar în grupul celor decedați 75 de ani. Proporția bărbaților a fost similară între grupuri: 78 % în grupul supraviețuitorilor și 77 % în grupul celor decedați.

Pacienții din grupul cu evoluție fatală au prezentat mai frecvent:

• necesar de ventilație mecanică

• dezvoltarea sepsisului

Pentru analiza microbiotei au fost colectate:

• 26 de probe de lavaj bronhoalveolar (BALF) și 15 probe de spută de la supraviețuitori

• 6 probe BALF și 3 probe de spută de la pacienții decedați

• probe de scaun de la toți participanții

Analiza ADN microbian, secvențierea și procesarea bioinformatică au fost realizate conform unui protocol standardizat.

Diversitatea microbiană

• Diveristatea alfa pulmonară (Shannon, Chao1) a fost semnificativ mai redusă la pacienții care au decedat.

• Diveristatea alfa intestinală nu a diferit semnificativ între grupuri.

• Diveristatea beta nu a evidențiat diferențe între grupuri, nici în plămân, nici în intestin.

Curbele OTU au indicat o bogăție și o uniformitate microbiană mai mare în grupul supraviețuitorilor, atât în probele pulmonare, cât și în cele intestinale.

Profil taxonomic

În microbiota pulmonară a supraviețuitorilor s-au identificat abundențe crescute ale unor specii aparținând următoarelor filoane:

• Actinomycota

• Bacteroidota

• Campylobacterota

La nivel de gen, supraviețuitorii au prezentat o abundență mai mare de Streptococcus.

În microbiota intestinală nu s-au înregistrat diferențe taxonomice majore între grupuri; totuși, reprezentarea globală a bacteriilor a fost mai redusă în grupul deceselor.

Semnături microbiene diferențiale (LEfSe)

În grupul supraviețuitorilor au fost identificate numeroase taxoni semnificativi, incluzând:

• Micrococcaceae, Micrococcales

• Coriobacteriaceae, Coriobacteriales

• Verrucomicrobiota, Verrucomicrobiales

• Neisseriaceae

• Erysipelotrichaceae, Erysipelotrichales

• Selenomonadales, Selenimonas

• Bacteroidales, Bacteroidaceae

În grupul pacienților decedați, microbiota respiratorie și intestinală a fost dominată de:

• Hahellaceae și Geminicoccaceae în plămâni

• Intrasporangiaceae, Chthonomonadaceae, Chthonomonadida, Fimbriimonadia în intestin

Analiza UPGMA a arătat o reducere consistentă a comunităților bacteriene la pacienții decedați.

Corelații cu parametrii clinici

• Asteroleplasma și Campylobacter → corelație pozitivă cu procentul de neutrofile

• Acinetobacter → corelație pozitivă cu procalcitonina și proteina C reactivă

• Neisseria → corelație negativă cu aceiași markeri inflamatori

• Corynebacterium → corelație pozitivă cu proteina C reactivă

Aceste asocieri sugerează că microbiota respiratorie poate influența intensitatea inflamației sistemice și evoluția clinică.

Rezultate

Studiul arată că:

• Pacienții cu evoluție fatală prezintă o reducere semnificativă a diversității microbiene pulmonare, dar nu și intestinale.

• Există semnături microbiene distincte asociate supraviețuirii, caracterizate prin prezența unor filoane și genuri considerate potențial benefice.

• Microbiota pulmonară a grupului decedaților este dominată de taxoni mai rar întâlniți, sugerând un dezechilibru profund al ecosistemului respirator.

• Concentrația markerilor inflamatori se corelează cu anumite genera bacteriene patogene.

Concluzia generală este că microbiota pulmonară, mai mult decât cea intestinală, reflectă direct severitatea bolii și poate constitui un biomarker util pentru prognostic în pneumonie comunitară severă. Totuși, studiul fiind de tip pilot și cu design transversal, nu permite inferențe cauzale, fiind necesare investigații longitudinale viitoare.