Beneficiile nucilor pecan asupra sănătății umane

Un review publicat la 25 noiembrie 2025 în revista Nutrients sintetizează datele disponibile între 2000 și 2025 privind compoziția nutrițională, biodisponibilitatea compușilor bioactivi și impactul clinic al consumului de nuci pecan asupra sănătății cardiometabolice, cerebrale și intestinale. Analiza susține în mod consecvent beneficiile asupra profilului lipidic și calității dietei, cu rezultate neutre sau heterogene în ceea ce privește greutatea corporală, controlul glicemic, funcția vasculară și inflamația.

Metodologia review-ului

Autorii au realizat o analiză narativă, identificând 52 de articole relevante prin căutări în PubMed (Medline), Web of Science și Google Scholar.

Au fost incluse studii clinice umane, studii preclinice și analize privind compoziția fitochimică, utilizând termeni precum: pecans, polyphenols, bioavailability, diet quality, obesity, satiety, insulin, glucose, lipids, endothelial function, cognition, microbiome.

Perioada analizată: 2000–2025.

Originea și producția

Specia: Carya illinoinensis, originară din America de Nord.

Producție globală (2022/2023):

• Mexic: 44%

• SUA: 40%

• Alte țări: Africa de Sud, Australia, Brazilia, Israel, Peru

Există peste 500 de cultivare, cu variații importante de compoziție nutrițională.

Compoziția nutrițională

Nucile pecan sunt alimente hipercalorice, cu conținut lipidic ridicat (53–70%).

Variabilitate între 11 cultivare din Brazilia

• Proteine: ~7–9%

• Fibre alimentare totale: 5,5–16%

• Carbohidrați: ~5–17%

• Lipide: 53–70%

• Cenușă: 1,1–1,7%

Profil lipidic

• Acid oleic (predominant)

• Acid linoleic

• Conținut redus de grăsimi saturate comparativ cu multe alte alimente bogate în lipide

Minerale dominante

• Potasiu

• Fosfor

• Magneziu

• Calciu

Profil fitochimic și activitate antioxidantă

Nucile pecan sunt bogate în:

• Ellagitaninuri

• Flavan-3-oli (catechine, epicatechine)

• Proantocianidine

• Tocoferoli (γ-tocoferol relevant clinic)

• Fitosteroli

• Carotenoizi

Într-un cultivar („Mahan”) au fost identificați 118 compuși, dintre care 9 descriși pentru prima dată.

Capacitate antioxidantă

Determinată prin:

• ORAC

• DPPH

• FRAP

• ABTS

Pecanul s-a situat printre nucile cu cel mai mare conținut total de polifenoli în mai multe comparații internaționale.

Factori care influențează conținutul fenolic

• Cultivarul (Wichita și Mahan – frecvent cele mai bogate)

• Stadiul de maturitate

• Fertilizarea (mineral + organic → ↑ fenoli)

• Depozitarea (↓ fenoli în timp; capacitatea antioxidantă poate persista)

Bioaccesibilitate și biodisponibilitate

Există doar 3 studii dedicate.

Studiu crossover (n = 16, 23–44 ani, IMC 22,7 ± 3,4 kg/m²)

Intervenție: 90 g pecan (~3 porții)

Rezultate:

• γ-tocoferol plasmatic dublat la 8 h (p < 0,001)

• ↑ capacitate antioxidantă plasmatică la 2 h

• Epigalocatechin-3-galat:

  • 1 h: 95,1 ± 30,6 nmol/L

  • 2 h: 116,3 ± 80,5 nmol/L

  • p < 0,05 vs control

Limitări:

• Metaboliți incomplet caracterizați

• Hidroliză plasmatică pre-analitică

După 4 săptămâni: ↑ metaboliți urolitină.

Calitatea dietei

Studiu 12 săptămâni (n = 138)

57 g/zi pecan, înlocuind gustările uzuale.

• Creștere Healthy Eating Index 2020:
  +9,4 puncte (IC 95% 5,0–13,7)

Studiu boală coronariană stabilă (n = 204)

30 g/zi → îmbunătățire scor dietetic.

Greutate corporală și compoziție

Studiu 8 săptămâni (n = 93, IMC ≥ 28 kg/m²)

68 g/zi

Creștere ponderală:

• ADD: +1,1 ± 0,2 kg

• SUB: +0,9 ± 0,3 kg

• Control: +0,3 ± 0,2 kg
  (p = 0,09)

Creșterea reală vs teoretică:

• Real: ~1 kg

• Teoretic: ~3,3 kg
  (p < 0,001)

Creștere masă grasă doar în SUB:

• +1,0 ± 0,3% (p = 0,005)

Majoritatea celorlalte studii (30–68 g/zi, 4–12 săptămâni) → fără modificări semnificative ponderale.

Sațietate și hormoni ai apetitului

Studii (n = 5) au arătat:

• ↑ PYY

• ↑ CCK

• ↓ grelină

• Uneori ↑ GLP-1

Subiectiv: creștere sațietate în unele studii, dar nu toate.

Control glicemic

Studii umane (4)

Rezultate heterogene:

• Unele: ↓ HOMA-IR, ↓ insulină

• Altele: efect neutru asupra glicemiei à jeun

• ↓ glicemie postprandială doar în protocol SUB

Model murin (dietă bogată în grăsimi)

• ↓ masă grasă 44%

• ↓ colesterol 40%

• ↓ insulină 74%

• ↓ HOMA-IR 91%

• ↑ activitate AMPK musculară

• ↑ consum oxigen

Doza echivalentă umană estimată: 110–183 g/zi, peste dozele clinice actuale.

Sănătatea cardiovasculară

Studiu 12 săptămâni (57 g/zi, n = 138)

• Un studiu randomizat controlat, single-blind, desfășurat în 2025 pe durata a 12 săptămâni, a evaluat efectele consumului zilnic de 57 g nuci pecan asupra markerilor cardiometabolici.

• Colesterol total: −8,1 mg/dL

• LDL: −7,2 mg/dL

• non-HDL: −9,5 mg/dL

• Trigliceride: −16,4 mg/dL

Alte studii

• ↓ apolipoproteina B (−11,6%)

• ↓ lipoproteina(a) (−11,1%)

• ↑ apolipoproteina A1 (+2,2%)

• ↓ particule LDL medii

• ↓ trigliceride postprandiale

Efecte consistente asupra metabolismului lipidic.

Funcție vasculară

Nu s-au observat modificări semnificative în:

• Dilatația mediată de flux

• Tensiunea arterială

• Viteza undei pulsului

Stres oxidativ

Creșterea capacității antioxidante plasmatice (↑ 10–12%)

În studiile clinice umane analizate, efectele antioxidante au fost evaluate atât acut (postprandial), cât și după intervenții de câteva săptămâni.

Studiu acut (90 g pecan)

• Creștere a capacității antioxidante plasmatice la 2 ore post-ingestie

• Evaluare prin teste ORAC:

  • ORAC fracție hidrofilă: ↑ ~12%

  • ORAC fracție lipofilă: ↑ ~10%

Aceste creșteri au fost semnificative statistic comparativ cu masa control izocalorică fără pecan.

Mecanism probabil:

• Creșterea concentrației plasmatice de γ-tocoferol

• Absorbția unor metaboliți polifenolici

• Reducerea susceptibilității lipoproteinelor la oxidare

Reducerea LDL oxidat

LDL oxidat (oxLDL) este un marker important al aterogenezei, reflectând oxidarea particulelor LDL în circulație.

În studiile analizate:

• Consumul acut și cronic de pecan a fost asociat cu:

  • Scădere a LDL oxidat

  • Reducere a markerilor de peroxidare lipidică

Într-un studiu pe adulți de vârstă medie și vârstnici:

• 4 săptămâni de consum zilnic (68 g/zi)

  • ↓ susceptibilitate LDL la oxidare

  • Îmbunătățire profil antioxidant plasmatic

În context fiziopatologic, reducerea oxLDL poate contribui la:

• ↓ activare macrofagică

• ↓ formare celule spumoase

• ↓ progresie leziuni aterosclerotice

Este important de menționat că aceste efecte sunt mai consistente decât cele observate pentru inflamație sau funcție vasculară.

Inflamație

Rezultate inconsistente în studiile clinice

Markerii evaluați au inclus:

• Interleukina-6 (IL-6)

• Proteina C reactivă

• Alți markeri inflamatori sistemici

Interleukina-6

În studiile la pacienți cu boală coronariană stabilă (n = 204, 12 săptămâni):

• IL-6 a scăzut semnificativ față de valoarea inițială în:

  • Grupul pecan

  • Grupul ulei de măsline

  • Grupul control (dietă sănătoasă)

Însă:

• Nu au existat diferențe semnificative între grupuri după ajustarea pentru sex, utilizarea statinelor și modificarea greutății corporale.

Interpretare:

• Scăderea IL-6 poate reflecta efectul unei diete sănătoase în general, nu specific al nucilor pecan.

Alte markeri inflamatori

În alte studii:

• Nu s-au observat diferențe semnificative pentru:

  • Proteina C reactivă

  • Markeri inflamatori suplimentari

În concluzie, efectul antiinflamator specific al nucilor pecan nu este demonstrat consistent în studiile umane disponibile.

Sănătatea cerebrală

Studiu acut (68 g, ~470 kcal din pecan)

Cercetătorii au evaluat efectele imediate, pe termen foarte scurt, ale consumului unei singure doze de nuci pecan – în acest caz 68 g – și au urmărit ce se întâmplă în orele următoare.

Îmbunătățiri la:

• 4 teste atenție/viteză

• 4 teste memorie/învățare

Evaluare la 4 ore post-ingestie.

Studiu 4 săptămâni (68 g/zi)

Fără diferențe cognitive.

Model murin – fracție fosfolipidică (30–120 mg/kg)

• Îmbunătățire Morris water maze

• Îmbunătățire teste memorie

Date limitate, necesare studii ≥8–12 săptămâni.

Sănătatea intestinală

Model murin:

• ↑ diversitate microbiotă

• ↓ LPS plasmatic

• Menținere eubioză în dietă bogată în grăsimi

Nu există încă studii clinice umane dedicate microbiomului.

Concluzii generale

Dovezile sunt solide pentru:

• Îmbunătățirea profilului lipidic

• Creșterea calității dietei

• Efect antioxidant

• Neutralitate ponderală relativă

Dovezi limitate/inconsistente pentru:

• Control glicemic

• Inflamație

• Funcție vasculară

• Cogniție

• Microbiotă

Sunt necesare studii:

• Randomizate, bine controlate

• Pe populații la risc

• Cu endpoint-uri metabolomice

• Cu evaluări microbiom

• Cu design doză–răspuns