Biomarkeri epigenetici sanguini pentru diagnosticul sindromului de oboseală cronică (sau encefalomielită mialgică, ME/CFS): validarea testului EpiSwitch CFS

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un colectiv internațional a publicat în Journal of Translational Medicine (octombrie 2025) un studiu ce marchează un pas major în diagnosticul biologic al encefalomielitei mialgice / sindromului de oboseală cronică (ME/CFS). Echipa a dezvoltat și validat primul test epigenetic sanguin bazat pe conformații cromozomiale tridimensionale (3D) — EpiSwitch® CFS test — capabil să identifice boala cu o acuratețe de 96% (sensibilitate 92%, specificitate 98%).

Context

Encefalomielita mialgică sau sindromul de oboseală cronică (ME/CFS) este o tulburare complexă și invalidantă, caracterizată prin oboseală profundă, intoleranță la efort, tulburări cognitive și disfuncții autonome, afectând milioane de persoane la nivel global. În absența unor biomarkeri obiectivi, diagnosticul se bazează încă pe criterii clinice, ceea ce duce frecvent la întârzieri sau erori de diagnostic.

De-a lungul ultimului deceniu, cercetările au evidențiat trei axe patogenice majore:

Disfuncția imună, cu profiluri de citokine anormale (creșteri de IL-1β, IL-6, IL-8, IL-10, TNF-α, IP-10) și reducerea activității celulelor NK;
Disreglarea epigenetică și transcripțională, incluzând mii de regiuni metilate diferențial și expresia aberantă a microARN-urilor implicate în răspunsul imun și metabolismul energetic;
Perturbarea metabolismului mitocondrial, cu un profil „hipometabolic” identificat în studiile metabolomice (alterări în ciclul Krebs, metabolismul aminoacizilor și lipidelor).

Totuși, lipsa de reproductibilitate, standardizare și validare în cohorte mari a limitat până acum implementarea clinică a acestor descoperiri.

Despre studiul actual

Cercetătorii au realizat studiul EPI-ME (Epigenetic Profiling Investigation in Myalgic Encephalomyelitis), un studiu retrospectiv caz-control bazat pe analiza întregului genom al conformațiilor cromozomiale (chromosome conformations, CCs), o metodă epigenetică inovatoare care evaluează arhitectura tridimensională a cromatinei – o componentă cheie în reglarea expresiei genelor.

Participanți și metodologie

47 de pacienți cu forme severe de ME/CFS,
61 de controale sănătoase potrivite ca vârstă și sex.

Analizele au fost efectuate pe mostre de sânge integral, utilizând platforma EpiSwitch® Explorer Assay, o microarray Agilent SurePrint 1M, ce permite screeningul simultan al peste 1 milion de markeri epigenetici CC.

Un model predictiv în cinci pași bazat pe algoritmul XGBoost a fost aplicat pentru a selecta cei mai relevanți biomarkeri. În final, a fost identificat un set de 200 de markeri epigenetici specifici pentru ME/CFS, care formează baza testului EpiSwitch® CFS.

Performanța diagnostică

În cohorta de validare independentă, testul a atins:

Sensibilitate: 92%
Specificitate: 98%
Acuratețe globală: 96%

Aceste valori depășesc semnificativ performanțele altor teste sanguine propuse anterior, care rareori depășeau 85–90% și necesitau protocoale complexe, greu de implementat clinic.

Rezultate

Profil epigenetic și căi biologice implicate

Cei 200 de markeri epigenetici s-au distribuit pe multiple regiuni cromozomiale, confirmând caracterul poligenic al bolii. Analiza de rețea STRING a evidențiat o suprapondere a căilor imune și inflamatorii, incluzând:

Cascada interleukinelor (IL-1, IL-2, IL-10),
Semnalizarea TNFα,
Căile Toll-like receptor,
Semnalizarea JAK/STAT, asociată inflamației sistemice și neuroimune.

Aceste căi se suprapun cu cele implicate în scleroza multiplă, artrita reumatoidă și boala Alzheimer, sugerând un fond patogenic comun de tip neuroinflamator.

Rolul interleukinei-2 (IL-2)

IL-2 a apărut ca nod central al rețelei moleculare, corelându-se cu clustere distincte de pacienți. IL-2, produsă în principal de limfocitele T CD4 activate, reglează proliferarea, supraviețuirea și diferențierea acestora, având un rol dual – proinflamator și reglativ.

Nivelurile crescute de IL-2 pot contribui la neuroinflamația și oboseala din ME/CFS, prin activarea microgliei și traversarea barierei hemato-encefalice. Modelele animale au demonstrat că administrarea periferică de IL-2 induce comportamente de tip fatigabil și tulburări cognitive, similare cu simptomatologia ME/CFS.

Implicații terapeutice

Analiza comparativă a rețelelor de interacțiune a relevat o suprapunere a semnalizării IL-2 cu mecanismele de acțiune ale unor terapii imunomodulatoare consacrate, precum Rituximab și Copaxone (glatiramer acetat).

Rituximab, un anticorp monoclonal anti-CD20, reduce nivelurile de IL-2 și IFN-γ, precum și expresia markerilor de activare T-celulară. Deși studiile clinice în ME/CFS nu au confirmat eficacitatea pe termen lung, au indicat o bună tolerabilitate.
Copaxone stimulează populațiile de limfocite reglatoare și crește producția de IL-10, reducând concomitent IL-2 și TNF-α.

Pe baza profilului IL-2, autorii propun un subgrup de pacienți potențial responsivi la terapii imunomodulatoare, deschizând calea pentru tratamentul personalizat al ME/CFS.

În plus, analiza literaturii a identificat 12 terapii candidate cu potențial de a modula simultan IL-2, CD4 și IL-10, printre care se numără Tofacitinib (inhibitor JAK), Rapamicina, Metotrexatul și Vitamina D3.

Valoare diagnostică și perspective clinice

EpiSwitch® CFS se diferențiază de testele anterioare prin:

Utilizarea unei tehnologii deja implementate clinic în diagnosticul cancerului de prostată (testul EpiSwitch® PSE, acuratețe 94%) și în predicția răspunsului la imunoterapie (CiRT test, acuratețe 85%);
Standardizare industrială (laboratoare acreditate CLIA și UKAS, conform ISO 13485, 9001, 15189);
Scalabilitate și reproductibilitate, caracteristici esențiale pentru validarea clinică.

Studiul confirmă că arhitectura 3D a genomului poate fi un marker stabil și specific de boală, reflectând disreglarea sistemică a genelor implicate în imunitate și metabolism.

Totuși, autorii notează că testul trebuie validat suplimentar:

În cohorte multicentrice și internaționale;
În forme moderate sau ușoare de ME/CFS;
Și prin comparare cu alte boli inflamatorii cronice, pentru confirmarea specificității.

Concluzii

Prin integrarea unei tehnologii epigenetice de ultimă generație și a algoritmilor de învățare automată, studiul demonstrează posibilitatea de a diagnostica ME/CFS pe baza unui test de sânge cu acuratețe aproape perfectă.

Principalele constatări sunt:

Identificarea unui set de 200 de markeri epigenetici specifici ME/CFS;
Confirmarea implicării căilor IL-2, TNFα, TLR și JAK/STAT în patogeneza bolii;
Posibilitatea de stratificare a pacienților în funcție de profilul imun, deschizând drumul spre terapii țintite.

Testul EpiSwitch® CFS ar putea reprezenta primul pas către diagnosticul molecular standardizat al sindromului de oboseală cronică, cu implicații majore în recunoașterea, monitorizarea și tratamentul personalizat al acestei boli complexe.

Data actualizare: 06-11-2025 | creare: 06-11-2025 | Vizite: 138

Bibliografie

Development and validation of blood-based diagnostic biomarkers for Myalgic Encephalomyelitis/Chronic Fatigue Syndrome (ME/CFS) using EpiSwitch® 3-dimensional genomic regulatory immuno-genetic profiling. Journal of Translational Medicine, 2025; 23 (1) DOI: 10.1186/s12967-025-07203-w

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/portrait-specialist-using-scientific-microscope-laboratory-with-lens-with-magnifying-glass-dna-bacteria-test-doctor-wearing-gloves-studying-sample-with-biological-equipment_20762290.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Vitamina esențială dezvoltării normale a sistemului nervos

Un studiu publicat recent în Scientific Reports arată că embrionii proveniți din pești zebră cu deficit de vi...

Trăsăturile autiste și probleme comportamentale la copiii de 7 ani asociate cu neconformitatea de gen în jocul de rol

Studiul SELMA din Suedia a investigat relația dintre comportamentul specific de gen în cadrul jocului și trăsă...

Meditația Mindfulness reduce durerea prin mecanisme distincte ale creierului

Studiul publicat în revista Biological Psychiatry arată că meditația mindfulness activează mecanisme cerebrale...

Cercetările dezvăluie o regiune profundă a creierului care leagă simțurile
Proteină transportoare critică oferă speranțe pentru terapii împotriva degradării neuronale legate de îmbătrânire
Gravitatea unui accident vascular este mai redusă la persoanele optimiste
Exercițiul aerobic după o comoție cerebrală suferită pe terenul de sport accelerează recuperarea la sportivii tineri

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Sindromul de oboseală cronică ar putea fi dat de scăderea nivelului de hormoni tiroidieni

Un studiu recent ale cărui rezultate au fost publicate în jurnalul Frotiers in Endocrinology prezintă o asociere...

Obosit tot timpul - cauze medicale frecvente

Starea de oboseală, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de fatigabilitate, reprezintă nevoie resimțit�...

Femeile sunt mai grav afectate de sindromul de oboseală cronică - studiul DecodeME

Sindromul de oboseală cronică, cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică (ME/CFS), a fost subiectul m...

Terapia cognitiv-comportamentală are rezultate bune la pacienții cu oboseală cronică

Cercetătorii au identificat posibilii biomarkeri ai sindromului de oboseală cronică

Noi perspective asupra sindromului de oboseală cronică și asemănarea acestuia cu COVID-19 lung

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum