Blocarea sistemului de drenaj al creierului, un posibil semnal timpuriu al bolii Alzheimer

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu realizat la Nanyang Technological University și publicat în revista Neurology la data de 3 ianuarie 2026 arată că blocarea sistemului de eliminare a deșeurilor din creier poate reprezenta un semnal foarte timpuriu al bolii Alzheimer, detectabil pe imagistica prin rezonanță magnetică standard, chiar înainte de apariția pierderilor de memorie. Cercetarea sugerează că aceste modificări pot preceda alți markeri cerebrali utilizați curent în practică.

Context

Boala Alzheimer este caracterizată prin acumularea progresivă de proteine toxice, în special beta-amiloid și proteine tau, asociate cu deteriorarea sinapselor, pierderea neuronilor și declin cognitiv. În mod normal, creierul dispune de mecanisme de eliminare a acestor produse reziduale, inclusiv prin spațiile perivasculare – canale microscopice care înconjoară vasele de sânge cerebrale.

În ultimele decenii, cercetarea s-a concentrat pe markeri precum depunerile de beta-amiloid, modificările de substanță albă sau atrofia cerebrală. Totuși, eficiența sistemului de „curățare” cerebrală și rolul său în declanșarea timpurie a proceselor neurodegenerative au fost mai puțin investigate, mai ales în populații non-caucaziene. Majoritatea datelor existente provin din studii realizate pe populații occidentale, ceea ce limitează aplicabilitatea globală a concluziilor.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost coordonată de echipa de la Lee Kong Chian School of Medicine din cadrul Nanyang Technological University și a inclus aproape 1.000 de participanți din Singapore, proveniți din mai multe grupuri etnice asiatice, reflectând structura demografică a populației locale.

Participanții au fost împărțiți în două mari categorii:

Aproximativ 350 de persoane cu funcție cognitivă normală, evaluată prin teste standard de memorie, raționament, atenție și funcții executive.
Restul participanților prezentau deficit cognitiv ușor, o condiție recunoscută ca stadiu intermediar între îmbătrânirea cognitivă normală și demență.

Metodologia a inclus:

Analiza imaginilor de rezonanță magnetică cerebrală pentru identificarea spațiilor perivasculare mărite, considerate semn al drenajului cerebral deficitar.
Evaluarea leziunilor de substanță albă, un marker imagistic frecvent utilizat în diagnosticul demenței.
Determinarea a șapte biomarkeri sangvini asociați bolii Alzheimer, incluzând forme de beta-amiloid și proteine tau.

Un element distinctiv al studiului a fost corelarea directă între modificările imagistice și profilul biochimic sangvin, pentru a evalua valoarea predictivă a fiecărui marker.

Rezultate

Analiza datelor a arătat diferențe clare între grupuri:

Spațiile perivasculare mărite au fost semnificativ mai frecvente la persoanele cu deficit cognitiv ușor comparativ cu cele cu funcție cognitivă normală.
Aceste modificări imagistice au fost asociate cu 4 din cei 7 biomarkeri sangvini analizați, sugerând o legătură directă cu acumularea de beta-amiloid, formarea de agregate tau și afectarea neuronală timpurie.
Leziunile de substanță albă au fost corelate cu 6 din cei 7 biomarkeri, confirmând rolul lor cunoscut în patologia Alzheimer.

Totuși, un rezultat esențial al studiului a fost observat la analiza subgrupului cu deficit cognitiv ușor:
asocierea dintre biomarkerii sangvini și spațiile perivasculare mărite a fost mai puternică decât asocierea cu leziunile de substanță albă. Acest lucru sugerează că „înfundarea” drenajului cerebral ar putea reprezenta un semnal mai precoce al bolii Alzheimer decât markerii utilizați în mod curent.

În plus, datele susțin ideea că modificările vasculare mici și mecanismele neurodegenerative nu sunt procese complet separate, ci interacționează într-un mod sinergic încă din stadiile incipiente ale bolii.

Implicații clinice

Rezultatele au implicații importante pentru practica medicală:

Spațiile perivasculare mărite pot fi identificate pe imagini de rezonanță magnetică de rutină, fără investigații suplimentare costisitoare.
Integrarea acestui marker în evaluarea imagistică ar putea permite identificarea persoanelor cu risc crescut de boală Alzheimer înainte de apariția simptomelor evidente.
Detectarea precoce ar putea oferi o fereastră terapeutică mai largă, într-un moment în care intervențiile pot avea un impact mai mare asupra evoluției bolii.

Ce urmează

Echipa de cercetare intenționează să urmărească longitudinal cohorta analizată pentru a determina câți dintre participanți vor dezvolta demență de tip Alzheimer. Acest pas este esențial pentru a confirma valoarea predictivă a spațiilor perivasculare mărite ca biomarker timpuriu.

Dacă rezultatele vor fi replicate și în alte populații, evaluarea drenajului cerebral ar putea deveni un instrument standard în detectarea precoce a bolii Alzheimer, schimbând modul în care este interpretată imagistica cerebrală în clinică.

Data actualizare: 05-01-2026 | creare: 05-01-2026 | Vizite: 68

Bibliografie

Justin Jit Hong Ong, Yi Jin Leow, Bocheng Qiu, Pricilia Tanoto, Fatin Zahra Zailan, Gurveen Kaur Sandhu, Nagaendran Kandiah. Association of Enlarged Perivascular Spaces With Early Serum and Neuroimaging Biomarkers of Alzheimer Disease Pathology. Neurology, 2025; 105 (6) DOI: 10.1212/WNL.0000000000213836

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-vector/psychotherapy-abstract-concept-vector-illustration-non-pharmacological-intervention-verbal-counseling-psychotherapy-service-behavioral-cognitive-therapy-private-session-abstract-metaphor_12469163.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Scrisul de mână îmbunătățește funcția creierului esențială pentru învățare

Scrisul de mână este din ce în ce mai puțin utilizat în educație, fiind înlocuit de dispozitivele digitale. ...

Terapia cu celule stem se arată promițătoare în restabilirea activității creierului după un accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral ischemic rămâne o cauză majoră de dizabilitate la adulți, în ciuda progreselor �...

Creierul își reconfigurează percepția timpului și a sunetelor atunci când este implicat activ în sarcini

Un studiu recent realizat de cercetători din Israel și publicat în Science Advances a explorat modul î...

Anomalii cerebrale la pacienţii cu depresie şi anxietate
Apolipoproteina E4 promovează dezvoltarea patologiilor bolii Alzheimer
Lupta împotriva durerii cronice, asistată de noile descoperiri
Golul mental sau rătăcirea minții – o stare distinctă a conștiinței, între somn și vigilență

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Biomarkerii sanguini ai demenței influențați de vârstă, sex, gene și menopauză: rezultate din studiul ESTHER

Un studiu publicat pe 16 aprilie 2025 în revista Neurology, jurnalul oficial al American Academy of Neurology...

Biomarkerii din sânge pot detecta acumularea timpurie de amiloid în boala Alzheimer: rezultate promițătoare pentru diagnosticul preclinic

Un nou studiu publicat în mai 2025 în revista eBioMedicine oferă dovezi solide că anumiți biomarkeri din plasm...

Timpul până la diagnostic în demență - întârziat cu 3.5 ani

Un nou studiu condus de cercetători de la University College London (UCL) relevă că, în medie, persoanele cu de...

Un nou test non-invaziv pentru boala Alzheimer promite o acuratețe mai mare decât metodele actuale

Pierderea simțului mirosului - semn de Alzheimer

Fastball EEG: un test rapid și obiectiv pentru detectarea precoce a deficiențelor de memorie în Alzheimer

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum