Căderea părului și scăderea libidoului se alătură oboselii și „brain fog”-ului pe lista simptomelor long-COVID-ului

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Birmingham arată că, din multitudinea de simptome pe care persoanele ce suferă de COVID-19 și de forma lungă a acestei afecțiuni virale, long-COVID, 62 de manifestări sunt mai comune la 12 săptămâni de la contactul inițial decât la cei care s-au recuperat complet.
Conform oamenilor de știință, studiul a fost realizat prin analiza dosarelor medicale a 2,4 milioane de oameni din Marea Britanie între luna ianuarie a anului 2020 și luna aprilie a anului 2021, cuprinzând în total 486.149 de persoane care fuseseră infectați cu virusul SARS-CoV-2 și 1,9 milioane de oameni care nu contactaseră virusul.

Autorii explică faptul că majoritatea simptomelor pot fi grupate în categorii precum simptome respiratorii, mintale, neurologice etc. , cele mai frecvente fiind anosmia, dificultățile de respirație, angina pectorală și febra. Shamil Haroon, doctor și profesor de sănătate publică la universitatea englezească, afirmă că cercetarea validează informațiile anterioare referitoare la manifestările fenomenului long-COVID, întrucât multitudinea de simptome pe care specialiștii le-au identificat în cadrul lucrării curente susține concluziile studiilor anterioare.

Cercetătorii au descoperit și faptul că simptomele pe care oamenii le resimt în decursul infecției cu agentul viral sunt influențate și de anumite caracteristici demografice care expun persoanele în cauză la riscuri mai mari de a dezvolta forma lungă a infecției acute. Astfel, persoanele de sex feminin și persoanele tinere, sau cele aparținând unor grupuri etnice precum afro-americanii, înregistrează cele mai mari rate de dezvoltare a long-COVID-ului, persistența simptomelor fiind întâlnită și la persoanele care fumează, suferă de obezitate sau provin din medii socio-economice scăzute.

Anuradhaa Subramanian, autorul principal al lucrării, afirmă că lucrarea a fost realizată pentru a se putea identifica și alți posibili factori de apariție a long-COVID-ului, în afara comorbidităților anterioare. Spre exemplu, faptul că femeile sunt mai predispuse la acesta este o informație relativ nouă, cu toate că se poate explica prin susceptibilitatea acestora de a dezvolta afecțiuni autoimune. Autorii mai menționează și faptul că rezultatele studiului reflectă oportunitățile pe care seturile de date obținute din dosarele medicale electronice ale pacienților pe oferă în cadrul studierii la scară largă a unor fenomene sanitare ample, precum COVID lung.

sursa: Science Daily
foto: Marco Verch