Căile ce controlează la nivel cerebral aportul alimentar

©

Autor:

Căile ce controlează la nivel cerebral aportul alimentar
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Köln arată că o nouă terapie împotriva obezității, ce vizează căile de semnalizare cerebrală care controlează comportamentul alimentar uman, poate oferi rezultate superioare în vederea combaterii acesteia pe scară largă.
Conform oamenilor de știință, tratamentele anterioare împotriva excesului în greutate s-au dovedit ineficiente, majoritatea fiind bazate pe diferite combinații medicamentoase menite să suprime senzația de foame.

Autorii evidențiază faptul că importanța studiului este dată de incidența covârșitoare a tulburărilor de alimentație de la nivel global, întrucât obezitatea este principala cauză de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale, acestea putând determina, suplimentar, infirmitate și dizabilități, dar și a diabetului. Mai exact, în anul 2021, specialiștii de la Institutul Robert Koch au apreciat că 67% dintre bărbații și 53% dintre femeile din Germania sunt supraponderali, iar 23% dintre aceștia pot fi încadrați din punct de vedere diagnostic drept obezi. Astfel, cercetătorii de la universitatea germană au descoperit că, prin controlul echitabilității neuronilor din cortex realizat de acidul lipofosfatidic (LPA) se poate obține o reglare superioară a cantității de lizofosfatidilcolină (LPC) la nivel sanguin. Ulterior transformării LPC în LPA de către autotaxină (ATX), cea din urmă acționează asupra sinapselor determinând comportamentul de căutare a hrănii, ceea ce determină, în cele mai multe cazuri, obezitatea.

Astfel, terapia propusă de specialiști vizează activitate autotaxinei, aceasta fiind reprezentată de teoria conform căreia, în absența formării de LPA în sânge, mamiferele nu ar trebui să primească stimuli de hrănire. Teoria a fost demonstrată în studiul curent prin intermediul șoarecilor de laborator, care au înregistrat scăderi marcate în greutate după ce inhibitorii ATX au fost administrați în mod curent. Johannes Vogt, autor principal al studiului și profesor la Universitatea din Köln, afirmă că reducerea consumului de alimente a fost determinată în mod direct de lipsa acțiunii ATX, fundamentul acestor modificări metabolice fiind reprezentat de cercetările pe care le-a condus în ultimii ani, în urma cărora au fost evidențiate mecanismele la care participă LPA și LPA, mediate de autotaxină. De menționat este, însă, și faptul că aceasta ar putea fi soluția terapeutică în cazul unor boli neurologice și psihiatrice.

sursa: Science Daily
foto: Celulele nervoase ale creierului unui șoarece (verde) și proteina PRG-1 (roșu). Dacă celulele nervoase conțin PRG-1, celulele apar în galben. © Johannes Vogt

Data actualizare: 07-07-2022 | creare: 07-07-2022 | Vizite: 124
Bibliografie
No more binge eating: Signal pathway in the brain that controls food intake discovered, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/06/220628170153.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dependența de alimente
  • Comportamentul alimentar la adolescenți post-chirurgie bariatrică
  • Tulburările de comportament alimentar la pacienții cu boală Parkinson
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.