Reducerea izolării sociale încetinește declinul cognitiv la vârste înaintate
Un studiu realizat la University of St Andrews, în colaborare cu Max Planck Institute for Demographic Research È™i Emory University, È™i publicat în The Journals of Gerontology la data de 16 decembrie 2025, arată că reducerea izolării sociale are un efect protector semnificativ asupra funcÈ›iei cognitive la vârste înaintate, indiferent dacă persoanele se percep sau nu ca fiind singure. Cercetarea arată că izolarea socială accelerează declinul cognitiv, iar combaterea acesteia poate reprezenta o strategie importantă de prevenÈ›ie pentru demență.
Context
Declinul cognitiv patologic la vârste înaintate este cel mai frecvent determinat de boala Alzheimer È™i de alte tipuri de demență asociate. În lipsa unor terapii curative eficiente, prevenÈ›ia È™i identificarea factorilor modificabili de risc reprezintă direcÈ›ii majore de interes pentru sănătatea publică.
Izolarea socială È™i singurătatea sunt adesea utilizate interschimbabil, însă ele descriu realități diferite. Izolarea socială este un concept obiectiv, măsurabil prin nivelul de sociabilitate, participarea în organizaÈ›ii comunitare sau implicarea religioasă. Singurătatea, în schimb, este o experiență subiectivă, raportată de individ, care reflectă cât de des se simte singur. DeÈ™i frecvent asociate, datele sugerează că aceste două fenomene pot avea efecte independente asupra funcÈ›iei cognitive.
Interesul pentru impactul izolării sociale asupra sănătății a crescut semnificativ, mai ales în rândul adolescenÈ›ilor È™i al vârstnicilor. Înainte de pandemia de COVID-19, aproximativ un sfert dintre persoanele de peste 65 de ani erau considerate social izolate, ceea ce a intensificat îngrijorările legate de consecinÈ›ele asupra sănătății. În paralel, singurătatea este recunoscută ca o problemă majoră de sănătate publică în numeroase țări cu venituri ridicate, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit, Suedia, Australia, Germania È™i Japonia.
Despre studiul actual
Cercetarea a fost coordonată de Școala de Geografie È™i Dezvoltare Durabilă de la University of St Andrews, în colaborare cu instituÈ›ii academice din Germania È™i Statele Unite. Autorii au utilizat date din Health and Retirement Study, una dintre cele mai ample cohorte longitudinale din Statele Unite.
Analiza a inclus:
-
137.653 de teste de funcție cognitivă
-
efectuate între 2004 È™i 2018
-
la peste 30.000 de participanți
FuncÈ›ia cognitivă a fost evaluată repetat de-a lungul timpului, permiÈ›ând analiza traiectoriilor de declin cognitiv. Izolarea socială a fost cuantificată prin indicatori obiectivi precum nivelul de interacÈ›iune socială, apartenenÈ›a la organizaÈ›ii comunitare È™i participarea religioasă, în timp ce singurătatea a fost evaluată separat, prin auto-raportare.
Analizele statistice au examinat relaÈ›ia dintre izolarea socială È™i ritmul declinului cognitiv, È›inând cont de variabile demografice È™i sociale, inclusiv genul, rasa, etnia È™i nivelul educaÈ›ional.
Rezultate
Studiul a identificat un model constant și robust conform căruia nivelurile mai ridicate de izolare socială sunt asociate cu un declin cognitiv mai rapid, indiferent de prezența sau absența sentimentului subiectiv de singurătate. Cu alte cuvinte, chiar și persoanele care nu se consideră singure pot prezenta un declin cognitiv accelerat dacă sunt social izolate.
Reducerea izolării sociale a fost asociată cu:
-
protecție cognitivă semnificativă
-
încetinirea ritmului de declin cognitiv
-
efecte benefice observate în toate subpopulaÈ›iile analizate
DiferenÈ›ele între grupuri definite prin gen, rasă, etnie sau nivel educaÈ›ional au fost minore, sugerând că beneficiile interacÈ›iunii sociale sunt larg generalizabile la nivel populaÈ›ional.
Aceste rezultate sunt deosebit de relevante în contextul poverii globale a bolii Alzheimer. În Statele Unite, boala afectează deja aproximativ 6,9 milioane de persoane, iar în Regatul Unit aproximativ una din 11 persoane cu vârsta peste 65 de ani este afectată. În absenÈ›a unui tratament curativ, intervenÈ›iile sociale care reduc izolarea pot reprezenta o componentă esenÈ›ială a strategiilor de prevenÈ›ie.
Autorul principal al studiului, Dr. Jo Hale de la University of St Andrews, subliniază că importanÈ›a conexiunilor sociale depășeÈ™te beneficiile emoÈ›ionale, având un impact direct asupra sănătății cognitive. Concluzia cercetării indică faptul că dezvoltarea unor structuri sociale care să faciliteze interacÈ›iunea regulată, în special pentru persoanele fără familie sau prieteni apropiaÈ›i, ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică.
https://news.st-andrews.ac.uk/archive/reducing-social-isolation-protects-the-brain-in-later-life/
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/happy-senior-women-handshaking-after-playing-cards-with-their-friends-home_25910516.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Tulburari de comportament și anxietate
- Probleme de socializare.
- Unde credeți ca as putea găsi niște prietenii pt socializare?
- Ce sa iau ptr declinul cognitiv?
- Depresia si nevoia de oameni