Cancerele de interval reprezintă o proporție semnificativă din cancerele de sân

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska demonstrează că așa-numitele „cancere de interval” (cancere de sân diagnosticate între două runde de screening mamografic) reprezintă un procent semnificativ dintre toate cazurile de cancer de sân. În plus, studiul scoate în evidență un set de factori de risc care predispun la dezvoltarea acestui tip de cancer, ceea ce subliniază necesitatea unui screening personalizat, mai ales pentru femeile cu caracteristici ce cresc probabilitatea apariției unui cancer de interval.

Importanța screeningului și problema „cancerelor de interval”

Screeningul mamografic rămâne un instrument-cheie în depistarea precoce a cancerului de sân, dovedind eficiență în reducerea mortalității asociate bolii. Totuși, există o categorie de cancere „ratate”, care apar între sesiunile periodice de mamografie, numite cancere de interval. Se știe că adesea aceste tumori au o creștere mai rapidă și un caracter mai agresiv, fiind mai dificil de tratat și detectat la timp.

Proporția semnificativă de cancere de interval

• Studiul a inclus peste jumătate de milion de femei din Stockholm, monitorizate între 1989 și 2020.  
• Rezultatul-cheie: cancerele de interval reprezintă ~30% dintre toate cancerele de sân detectate în rândul femeilor care participă la screening, cifră care a rămas constantă pe parcursul a trei decenii, indiferent de evoluțiile tehnologice.

Factorii de risc asociați cu cancerele de interval

1. Densitatea mamară mare: țesutul dens crește riscul de rezultate fals negative la mamografie, permițând tumorilor să fie „camuflate”.  
2. Terapia hormonală (hormonoreplacement therapy - HRT): sporește șansele ca un cancer să fie nediagnosticat la screening.  
3. Vârsta mai înaintată la prima naștere și nivelul educațional mai ridicat: ambele s-au corelat cu probabilitatea crescută de a dezvolta cancere de interval.  
4. Antecedente familiale:  

• Femeile care au o rudă cu cancer de sân prezintă un risc cu 1,9 ori mai mare de a face cancer de interval.
• Riscul se ridică la 2,9 ori dacă acea rudă a avut, la rândul ei, tot un cancer de interval.  
• În plus, istoricul familial de „ER-negativ” (receptor estrogenic negativ) crește de trei ori riscul de a avea la rândul lor un cancer de interval ER-negativ.

Aceste date sugerează existența unor forme de cancer de sân cu timp de dublare rapid (agresive), care pot evolua între controalele mamografice uzuale.

Implicații pentru practica medicală și cercetări viitoare

• Screening personalizat și mai des: Studiul evidențiază că programele de screening bazate doar pe vârstă nu previn suficient de eficient cancerele de interval. Este nevoie de monitorizare mai atentă (mamografii la intervale mai scurte sau metode de imagistică suplimentare, precum mamografia cu contrast sporit) la femeile cu densitate mamară crescută sau istoric familial, în special de cancere de interval.  
• Utilizarea testării genetice: La femeile cu antecedente familiale relevante, se poate lua în calcul testarea genetică sau analize aprofundate (ex. teste pentru mutații BRCA ori predispoziții ereditare la cancer).  
• Mai mult de 30 de ani de studiu, trend constant: Faptul că procentul de cancere de interval nu s-a modificat mult, deși tehnologia a evoluat (trecerea de la film la mamografie digitală etc.), sugerează că factorii biologici și genetici intrinseci la pacientele cu risc ridicat joacă un rol major. 
  

Concluzie

Acest amplu studiu de cohortă demonstrează că aproximativ o treime dintre tumorile mamare la femeile supuse screeningului se descoperă totuși între două mamografii. Factorii-cheie - densitate mamară, terapie hormonală și istoric familial (în special de cancere de interval) - cresc probabilitatea de tumori rapide și agresive, dificil de surprins la controalele standard. Prin urmare, screeningul diferențiat în funcție de profilul de risc și istoricul familial poate juca un rol crucial în a depista mai devreme aceste forme de cancer, îmbunătățind astfel prognosticul și mortalitatea pe termen lung.