Ce înseamnă o viață bine trăită? O analiză a valorilor umane în 38 de milioane de necrologuri

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu publicat în august 2025 în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), condus de cercetători de la Michigan State University (MSU), în colaborare cu Boston College și Arizona State University, propune o nouă abordare pentru înțelegerea valorilor care definesc o viață bine trăită. Prin analizarea a 38 de milioane de necrologuri din Statele Unite, redactate de-a lungul a 30 de ani, autorii investighează modul în care oamenii sunt realmente amintiți și cum aceste amintiri reflectă valorile culturale, impactul evenimentelor istorice și diferențele demografice.

Studiile privind moștenirea psihologică s-au concentrat până acum mai ales pe modul în care indivizii doresc să fie amintiți. Noul studiu propune un cadru diferit, investigând nu intențiile, ci realitatea memoriei colective – adică ce trăsături și fapte ajung efectiv să fie incluse în necrologuri.

Potrivit autorului principal, David Markowitz, profesor asociat la MSU, necrologurile oferă o fereastră culturală rară asupra modului în care societățile valorizează diferite tipuri de vieți: „Ele dezvăluie modele mai largi de amintire, arătând cine este comemorat, pentru ce contribuții și cum sunt exprimate valorile culturale prin aceste acte de memorie.”

Pentru a codifica aceste valori, cercetătorii au utilizat teoria valorilor umane fundamentale propusă de Shalom H. Schwartz, care identifică 10 principii motivaționale universale.

Despre studiu

Metodologie

Date analizate: 38 de milioane de necrologuri publicate în Statele Unite, din perioada 1990–2020.
Instrument analitic: Teoria lui Schwartz privind cele 10 valori fundamentale, printre care tradiția, benevolența, realizarea, conformitatea, hedonismul și securitatea.
Obiectivele cercetării:
- Identificarea valorilor cel mai frecvent menționate în necrologuri.
- Determinarea modului în care vârsta, sexul și evenimentele culturale majore influențează memoria colectivă.
- Explorarea modului în care memoria publică reflectă și perpetuează normele sociale.

Cele 10 valori universale după Schwartz

Tradiție – nevoia de respect și acceptare a normelor sociale și religioase.
Benevolență – preocuparea pentru bunăstarea celor apropiați.
Realizare – succes personal și recunoaștere a competențelor.
Conformitate – aderarea la reguli sociale și ordine.
Securitate – siguranță personală și stabilitate socială.
Hedonism – plăcere și satisfacție.
(și altele mai puțin prezente în analiză: stimulare, autonomie, universalism, putere).

Rezultate

Valori dominante în necrologuri

Tradiția: menționată în aproximativ 80% dintre necrologuri, reflectând implicarea religioasă sau respectul pentru valorile comunitare.
Benevolența: prezentă în 76% dintre necrologuri, caracterizând decedații drept de încredere, grijulii și devotați familiei.

Diferențe demografice

Sex:
- Femeile sunt amintite mai des pentru benevolență.
- Bărbații sunt amintiți mai des pentru realizări și conformitate, în special în contextul serviciului militar sau implicării civice.
- Necrologurile bărbaților arată o variație mai mare a valorilor de-a lungul vieții, în comparație cu cele ale femeilor.

„Stereotipurile de gen nu reflectă doar prejudecăți interpersonale, ci sunt înrădăcinate în moduri subtile în practicile noastre culturale de comemorare.” – David Markowitz

Vârstă:
- Persoanele în vârstă sunt mai des asociate cu tradiția.
- Tinerii decedați sunt comemorați mai mult pentru benevolență.

Impactul evenimentelor culturale majore

1. Atacurile din 11 septembrie 2001

După atentatele de la 11 septembrie, valoarea securității a scăzut semnificativ în necrologuri.
În schimb, tradiția și benevolența au crescut, mai ales în necrologurile celor din statul New York.
Această modificare a limbajului arată o legătură clară între traumă colectivă, geografie și modul în care este exprimată memoria.

2. Criza financiară din 2008

Valoarea realizării a început să scadă la o lună după declanșarea crizei și a continuat timp de un an.
Hedonismul a fost general scăzut în această perioadă, cu o excepție la un an după criză, când a crescut.

„Această inversare ar putea reflecta o redirecționare psihologică a priorităților – de la supraviețuire la satisfacție personală.”

3. Pandemia de COVID-19

De la începutul pandemiei în 2019, benevolența a început să scadă în frecvența menționării în necrologuri și nu a revenit la nivelurile anterioare.
În schimb, tradiția a crescut semnificativ în necrologuri în anii 2021 și 2023.
S-a observat o legătură directă între decesul cauzat de COVID-19 și accentul pe religie și norme sociale în necrologuri.
Conformitatea, interesant, a fost mai puțin prezentă în această perioadă.

Concluzii

Acest studiu masiv aduce o contribuție esențială la înțelegerea valorilor sociale și culturale care modelează ideea unei vieți bine trăite în memoria colectivă.

Principalele concluzii:

Tradiția și benevolența sunt valorile centrale în amintirea publică.
Genul și vârsta influențează puternic modul în care sunt amintiți indivizii.
Evenimentele istorice majore lasă urme psihosociale adânci și modifică temporar sau permanent discursul memorial.
Locul în care se moare – nu doar când și de ce – contează în construirea moștenirii postume.

Studiul deschide calea pentru o nouă ramură în psihologia culturală a moștenirii, cu aplicații relevante în sociologie, comunicare și chiar politici publice.

„Modul în care ne comemorăm morții este o oglindă a valorilor noastre vii.”

Data actualizare: 28-08-2025 | creare: 28-08-2025 | Vizite: 137

Bibliografie

Markowitz, D. M., et al. (2025). An exploration of basic human values in 38 million obituaries over 30 years. Proceedings of the National Academy of Sciences. https://doi.org/10.1073/pnas.2510318122

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/graveyard-background-concept_30118135.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Utilizarea problematică a telefoanelor din timpul pandemiei: care sunt consecințele și cum poate fi stopată?

Utilizarea problematică a smartphone-urilor în timpul pandemiei COVID-19 poate afecta sentimentul de control și ...

Băuturile îndulcite cu zahăr accentuează riscul de ADHD

ADHD este o tulburare psihiatrică foarte răspândită care poate afecta semnificativ performanțele academice, la...

Folosirea instrumentelor mecanice determină îmbunătățirea abilităților lingvistice

Cercetările au relevat o corelație între a fi deosebit de competent în utilizarea instrumentelor și a avea o b...

Oboseala fizică percepută, un indicator al mortalității precoce
Locuirea aproape de ape și impactul asupra longevității: Dovezi noi dintr-un studiu american la scară națională
Prevalența singurătății în lume: România, a doua cea mai mare prevalență a singurătății în rândul tinerilor din Europa (dintre statele analizate)
Viteza de mers percepută subiectiv poate prezice riscul de boli metabolice

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Pierderea sensului în viață - un semn de instalare a demenței?

Cercetările recente publicate în JAMA Network Open abordează importanța scopului în viață în contextul bun�...

Ce legătură există între mindfulness, depresie și sens în viață?

Depresia a fost declarată de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind a doua cea mai comună boală la nive...

Impactul standardelor de viață asupra diferențelor psihologice între sexe

Un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska și publicat în Perspectives on Psychological Scie...

Legătura dintre calitatea relației de cuplu și simțul scopului în viață

Satisfacția vieții și provocările persoanelor singure pe viață: un studiu european amplu

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Cum să-mi 'colorez' viața?

intră pe forum