Cinci factori de risc din timpul copilăriei prezic apariția atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale la adulți

Un nou studiu al cercetătorilor de la International Childhood Cardiovascular Consortium (i3C), și de la Murdoch Children Research Institute (MCRI), arată că indicele de masă corporală, tensiunea arterială, colesterolul, trigliceridele și fumatul în rândul tinerilor au fost asociate clinic cu afecțiuni cardiovasculare care apar încă de la vârsta de 40 de ani.
Autorul principal al studiului, profesorul Terence Dwyer, afirmă că, în ciuda efectului pe care îl au asupra tratării bolilor de inimă îngrijirea medicală și chirurgicală, impactul major al acestora depinde de strategiile de prevenire, care ar trebui să înceapă din copilărie.

Eșantionul studiului a fost compus din 38.589 de participanți din Australia, Finlanda și SUA, cu vârste cuprinse între 3 și 19 ani, pentru o perioadă de 35-50 de ani. Profesorul Dwyer afirmă că, prin intermediul cercetării, a fost descoperit faptul că cinci factori de risc prezenți în copilărie în mod individual sau în diverse asociații sunt factori predictivi ai afecțiunilor cardiovasculare în perioada adultă. Rezultatele, publicate în New England Journal of Medicine, au arătat că riscul de apariție ale acestor patologii a fost prezent la peste jumătate dintre copiii analizați, unii dintre ei prezentând un risc de nouă ori mai mare decât al celor ce au prezentat factori de risc sub medie.

Dwyer menționează și că, în ciuda faptului că aceste dovezi nu au fost disponibile anterior, descoperirile nu au fost pe deplin surprinzătoare pentru cercetători, deoarece faptul că depozitele lipidice la nivelul arterelor au fost asociate anterior cu un risc crescut de dezvoltare a afecțiunilor cardiovasculare, din cauza predispoziției la apariția aterosclerozei. Noile dovezi, în schimb, justifică nevoia pregnantă a unor programe de prevenire a dezvoltării acestor factori de risc la copii. Conform profesorului, specialiștii din domeniul sănătății ar trebui să înceapă timpuriu să se concentreze asupra modului în care acest lucru ar putea fi realizat cât mai eficient.

Acesta mai atenționează și asupra eficienței crescute a metodelor de profilaxiei din timpul copilăriei și adolescenței, deoarece intervențiile la vârsta adultă precum îmbunătățirea dietei, renunțarea la fumat, un stil de viață mai activ și administrarea de medicamente sunt utile, însă au efecte limitate în acest moment al vieții.

sursa: Science Daily