Colesterolul, tensiunea arterială, greutatea și fumatul în copilărie prezic riscul de boală cardiovasculară la vârsta adultă

Un nou studiu, ale cărui rezultate au fost prezentate la Congresul European de Cardiologie 2019 și Congresul Internațional de Cardiologie, sugerează prima dovadă solidă a existenței unei legături între factorii majori cardiovasculari de risc la copii (colesterol seric, tensiune arterială, indexul de masă corporală, fumat) și boala cardiovasculară la vârstă adultă. El subliniază necesitatea adoptării unui stil de viață sănătos încă de la o vârstă fragedă.
Deși studiile anterioare au arătat o legătură între fumat și indexul de masă corporală în copilărie și riscul de boală cardiovasculară la vârsta adultă, nu au existat date până în prezent care să includă tensiunea arterială și colesterolul seric. Mai mult, nu a fost posibilă evaluarea contribuției indexului de masă corporală și a fumatului dacă erau luate în calcul tensiunea arterială și colesterolul.

Studiul a inclus aproximativ 40.000 copiii cu vârste cuprinse între 3 și 19 ani din cohorta International Childhood Cardiovascular Cohort (i3C) Consortium, care au fost urmăriți până în jurul vârstei de 50 de ani, pentru evenimente cardiovasculare ce au determinat spitalizarea (infarct miocardic, accident vascular cerebral, boală arterială periferică).

S-a observat că o creștere cu 10% a indexului de masă corporală în copilărie crește riscul de evenimente cardiovasculare cu 20% la vârstă adultă. De asemenea, o creștere a tensiunii arteriale sistolice cu 10% determină un risc cu 40% mai mare la adult. Un nivel al colesterolului seric cu 10% mai mare crește cu 16% riscul de evenimente, iar fumatul în adolescență determină creșterea cu până la 77% a riscului de eveniment cardiovascular.

Rezultatele studiului arată că există o relație puternică între factorii de risc standard în copilărie și probabilitatea de infarct miocardic sau accident vascular cerebral la vârstă adultă. Un procent semnificativ din risc se datorează lipsei unui stil de viață sănătos în copilărie, având un efect negativ, independent de numărul de factori de risc la vârstă adultă. Programele care își doresc prevenirea infarctelor miocardice și accidentelor vasculare cerebrale ar trebui să promoveze un stil de viață cât mai sănătos în copilărie.

sursa: Science Daily