Consumul de nuci și sănătatea intestinală: o analiză sistematică a efectelor asupra microbiomului și funcției intestinale

Nucile au fost mult timp recunoscute pentru beneficiile lor nutriționale și pentru rolul în prevenția bolilor cronice. Dietele sănătoase, cum ar fi dieta mediteraneană și DASH, includ în mod regulat nuci, iar dovezile sugerează că acestea pot reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și mortalitate generală. În ultimii ani, a crescut interesul pentru posibilele efecte prebiotice ale consumului de nuci – mai exact, influența lor asupra compoziției microbiomului intestinal și asupra funcțiilor gastrointestinale. Articolul publicat în jurnalul Advances in Nutrition sintetizează concluziile unei analize sistematice și meta-analize recente care evaluează aceste efecte la adulți.
Mecanismele prin care nucile aduc beneficii pentru sănătate sunt complexe și incomplet înțelese. Fibrele alimentare și polifenolii din nuci pot fi fermentați de bacteriile intestinale, rezultând producerea de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), cum ar fi butiratul – un metabolit esențial pentru sănătatea colonului. De asemenea, structura fizică a nucilor, inclusiv pereții celulari, poate influența biodisponibilitatea nutrienților în colon, favorizând interacțiunea cu microbiota intestinală. Studiile experimentale au arătat creșteri ale bacteriilor benefice (ex. Bifidobacterium și Lactobacillus) în prezența nucilor, însă efectele observate la oameni rămân incerte.

Despre studiu

Această revizuire sistematică și meta-analiză a inclus 28 de articole care au raportat rezultatele a 23 de studii clinice (randomizate sau nerandomizate, de tip paralel sau încrucișat), desfășurate între 2012 și 2024, totalizând 1324 de participanți. Studiile au analizat efectele mai multor tipuri de nuci, inclusiv migdale, nuci, alune de pădure, fistic, caju, nuci braziliene și arahide.

Obiectivele principale au fost:

• 1. Evaluarea efectelor consumului de nuci asupra compoziției microbiotei intestinale;
• 2. Investigarea impactului asupra funcțiilor intestinale: constipație, pH și umiditate fecală, permeabilitate intestinală și producție de SCFA.

Rezultate

Compoziția microbiomului

Diversitatea alfa și beta (indici Shannon, Simpson, Chao1 etc.) nu a fost influențată semnificativ în majoritatea studiilor. Doar două studii au raportat modificări discrete. Abundența la nivel de filum (ex. Bacillota, Actinomycetota, Bacteroidota) a rămas, în general, neschimbată după consumul de nuci. Un singur studiu cu nuci a arătat o creștere a Bacillota.

La nivel de gen bacterian, unele genuri au răspuns variabil la consumul de nuci:

• Roseburia: crescută în 3 studii (nuci și migdale), dar fără efect în altele;
• Bifidobacterium: rezultate mixte – un studiu a arătat creștere, două au arătat scădere, iar restul nu au arătat diferențe;
• Clostridium: crescută în două studii (migdale și nuci);
• Alte genuri precum Lactobacillus, Akkermansia, Prevotella și Bacteroides nu au fost influențate.

Metaboliți fecali și plasmatici

SCFA (acizi grași cu lanț scurt):

• Acetat și butirat: fără modificări semnificative;
• Propionat: crescut semnificativ după intervențiile cu nuci (SMD: 0.27; CI 95%: 0.01–0.53).

Metaboliți microbieni în plasmă:

• Urolitina A glucuronid: crescută după consumul de nuci mixte în sindrom metabolic;
• Phenylacetylglutamine: crescută după consumul de migdale, un posibil biomarker al metabolismului bacterian al proteinelor;
• Concentrații scăzute de acizi grași saturați cu lanț lung după consum de arahide prăjite cu coajă.

Metaboliți urinari: consumul de fistic a scăzut nivelurile urinare de hippurat, p-cresol și dimetilamină, compuși asociați cu inflamația și disfuncția metabolică.

Simptome și funcții gastrointestinale

• Constipația: două studii au sugerat o reducere modestă a constipației după consumul de migdale, inclusiv în populații vulnerabile (pacienți cu dializă).
• Durere abdominală și alte simptome: nu s-au observat modificări semnificative în simptome precum durerea la defecație, reflux sau diaree.
• pH și umiditate fecală:
  - pH fecal: fără modificări semnificative;
  - umiditate fecală: ușor scăzută în grupurile care au consumat nuci (SMD: -0.52), sugerând un posibil efect astringent sau reducerea volumului scaunului.
• Permeabilitatea intestinală: nu a fost modificată în cele două studii care au evaluat acest parametru.

Interpretare și implicații

Această analiză evidențiază faptul că efectele consumului de nuci asupra microbiomului intestinal sunt modeste, selective și dependente de tipul de nucă. Spre deosebire de alte surse de fibre fermentabile sau probiotice, nucile par să influențeze anumite tulpini bacteriene fără a modifica profund structura globală a comunității microbiene intestinale.

Câțiva factori pot explica aceste rezultate:

• Diferențele nutriționale între tipurile de nuci, în special compoziția în fibre și polifenoli;
• Prezența consumatorilor obișnuiți de nuci în studiile incluse, care pot avea deja adaptări ale microbiomului;
• Durata relativ scurtă a majorității intervențiilor, insuficientă pentru a genera modificări durabile în microbiotă;
• Metodologii diferite de secvențiere și analiză, care afectează comparabilitatea rezultatelor între studii.

Efectul asupra propionatului este notabil, având în vedere rolul acestuia în metabolismul glucozei, reglarea apetitului și sănătatea cardiometabolică. Acest efect poate avea semnificație clinică mai ales în contexte de risc metabolic crescut.

Concluzie

Consumul regulat de nuci nu pare să modifice semnificativ structura globală a microbiomului intestinal sau să influențeze simptomele gastrointestinale în mod consistent, dar poate influența pozitiv producția de propionat, un metabolit bacterian cu efecte benefice potențiale. Rezultatele subliniază nevoia unor studii clinice mai riguroase, standardizate și pe termen lung, care să investigheze efectele diferențiate ale tipurilor de nuci asupra sănătății intestinale și să exploreze mecanismele prin care aceste alimente contribuie la starea de sănătate.

Această analiză oferă un punct de plecare valoros pentru formularea de recomandări nutriționale personalizate și pentru dezvoltarea unor strategii dietetice țintite, cu scopul de a influența microbiomul în direcția dorită, mai ales în contexte de boală metabolică sau disbioză intestinală.