Cum poți reduce riscul de fibrilație atrială prin includerea unui singur aliment în dietă?
Potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul științific Heart, consumul regulat de nuci de cel puțin 3 ori pe săptămână a fost asociat cu reducerea riscului de fibrilație atrială cu 18% și posibil cu scăderea riscului de insuficiență cardiacă, la o frecvență moderată de 1-2 ori pe săptămână.
Nucile constituie o sursă de acizi grași saturați, proteine, fibre și sunt bogate în componente benefice în protecția cardiovasculată, precum mineralele (magneziu, potasiu, zinc), vitamina E, folați, compuși polifenolici și fitosteroli.
Polifenolii din alimentație
Mecanismele prin care aportul regulat de nuci poate influența sănătatea cardiovasculară implică ameliorarea prifilului lipidic și a funcției endoteliale, controlul ponderal și nu în cele din urmă efectele antioxidant și antiinflamator.
Un astfel de tipar alimentar care conferă protecție acrdiovasculară este și dieta DASH.
Rezultatele studiului sugerează existența unei asocieri inverse între consumul regulat de nuci de minimum 3 ori pe săptămână și riscul de infarct miocardic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și anevrism de aortă abdominală.
Asocierea inversă între aportul de nuci și incidența fibrilației atriale a rămas nemodificată inclusiv după ajustarea rezultatelor cu multipli factori de risc, printre care sexul, vârsta, nivelul de școlarizare, statusul de fumător, consumul de aspirină, consumul de băuturi alcoolice, gradul de activitate fizică desfășurată, aportul de fructe, vegetale și totalul caloric zilnic.
Un alt model de multivariabile aplicat pentru a identifica potențialii factori ce pot influența relația dintre consumul de nuci și bolile cardiovasculare a inclus indicele de masă corporală, istoricul de diabet, hipertensiune arterială și hipercolesterolemie.
Având în vedere că studiul a fost observațional, prospectiv, nu s-a putut stabili o relație de cauzalitate sau de tip doză-efect între consumul de nuci și reducerea riscului de fibrilaie atrială. Însă, deoarece o mică parte din populația analizată a prezentat un consum moderat de nuci (5%, 1-2 ori/săptămână) sau crescut (<2%, ≥3 ori/săptămână), chiar și o majorare aparent nesemnificativă a frecvenței aportului de nuci poate influența riscul de fibrilație atrială și insuficiență cardiacă, favorizând reducerea acestuia.
Un consum zilnic de 20 g de nuci a fost asociat în cadrul unei meta-analize cu reducerea riscului de afecțiuni coronariene, atac cerebral, boli cardiovasculare și cancer. Citiți pe larg aici.
Renunțarea la fumat, limitarea consumului de băuturi alcoolice, controlul periodic al stării de sănătate, managementul corect al afecțiunilor existente și menținerea unei greutăți sănătoase cu ajutorul unei diete sănătoase, bogate în alimente de origine vegetale – cereale integrale, legume, fructe, leguminoase, nucifere etc. - și al unui stil de viață activ sunt de asemenea esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular și de fibrilație atrială.
Surse: Medscape Medical News
The BMJ
Nucile constituie o sursă de acizi grași saturați, proteine, fibre și sunt bogate în componente benefice în protecția cardiovasculată, precum mineralele (magneziu, potasiu, zinc), vitamina E, folați, compuși polifenolici și fitosteroli.
Polifenolii din alimentație
Mecanismele prin care aportul regulat de nuci poate influența sănătatea cardiovasculară implică ameliorarea prifilului lipidic și a funcției endoteliale, controlul ponderal și nu în cele din urmă efectele antioxidant și antiinflamator.
Un astfel de tipar alimentar care conferă protecție acrdiovasculară este și dieta DASH.
Observații și limitele studiului
La studiul de față au luat parte în total 61 364 adulți, dintre care 32 911 bărbați și 28 453 femei cu vârsta între 45-83 ani, care s-au înrolat în toamna anului 1997 în cadrul Cohort of Swedish Men, respectiv Swedish Mammography Cohort, cu ocazia cărora au fost colectate date privind alimentația, stilul de viață și alți factori de risc pentru bolile cronice.Rezultatele studiului sugerează existența unei asocieri inverse între consumul regulat de nuci de minimum 3 ori pe săptămână și riscul de infarct miocardic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și anevrism de aortă abdominală.
Asocierea inversă între aportul de nuci și incidența fibrilației atriale a rămas nemodificată inclusiv după ajustarea rezultatelor cu multipli factori de risc, printre care sexul, vârsta, nivelul de școlarizare, statusul de fumător, consumul de aspirină, consumul de băuturi alcoolice, gradul de activitate fizică desfășurată, aportul de fructe, vegetale și totalul caloric zilnic.
Un alt model de multivariabile aplicat pentru a identifica potențialii factori ce pot influența relația dintre consumul de nuci și bolile cardiovasculare a inclus indicele de masă corporală, istoricul de diabet, hipertensiune arterială și hipercolesterolemie.
Având în vedere că studiul a fost observațional, prospectiv, nu s-a putut stabili o relație de cauzalitate sau de tip doză-efect între consumul de nuci și reducerea riscului de fibrilaie atrială. Însă, deoarece o mică parte din populația analizată a prezentat un consum moderat de nuci (5%, 1-2 ori/săptămână) sau crescut (<2%, ≥3 ori/săptămână), chiar și o majorare aparent nesemnificativă a frecvenței aportului de nuci poate influența riscul de fibrilație atrială și insuficiență cardiacă, favorizând reducerea acestuia.
ATENȚIE! O porție de nuci (nuci, migdale, caju, nuci Macadamia, nuci pecan, nuci braziliene, fistic, alune de pădure, arahide etc.) este apreciată în jurul a 15 g/zi.
Un consum zilnic de 20 g de nuci a fost asociat în cadrul unei meta-analize cu reducerea riscului de afecțiuni coronariene, atac cerebral, boli cardiovasculare și cancer. Citiți pe larg aici.
Renunțarea la fumat, limitarea consumului de băuturi alcoolice, controlul periodic al stării de sănătate, managementul corect al afecțiunilor existente și menținerea unei greutăți sănătoase cu ajutorul unei diete sănătoase, bogate în alimente de origine vegetale – cereale integrale, legume, fructe, leguminoase, nucifere etc. - și al unui stil de viață activ sunt de asemenea esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular și de fibrilație atrială.
Citește pe larg:
Dieta sau activitatea fizică protejează sănătatea cardiovasculară?
Femeile corpolente au un risc de trei ori mai mare de fibrilații atriale
Dieta sau activitatea fizică protejează sănătatea cardiovasculară?
Femeile corpolente au un risc de trei ori mai mare de fibrilații atriale
Surse: Medscape Medical News
The BMJ
Data actualizare: 14-04-2019 | creare: 03-05-2018 | Vizite: 9823
Bibliografie
[1] Nut Consumption Linked to Lower AF Risk, link: https://www.medscape.com/viewarticle/895996?src=wnl_edit_tpal&uac=206814SR&impID=1621540&faf=1 [2] Nut consumption and incidence of seven cardiovascular diseases, link: https://heart.bmj.com/content/early/2018/03/21/heartjnl-2017-312819
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Fibrilatie atriala paroxistica
- Se pot vindeca fibrilatiile cum?
- Intervenție ablatie
- Fibrilatii aritmii
- Fibrilatia - ce este?
- Ablație efectuată în Iasi
- Tahicardie