Obezitatea maternă înainte de sarcină și riscurile crescute de epilepsie și dizabilitate intelectuală la copii

Un studiu realizat la o instituție de cercetare din Coreea de Sud și publicat în International Journal of Obesity la data de 17 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de 5 ani, relația dintre indicele de masă corporală (IMC) maternal înainte de sarcină și riscurile de epilepsie și dizabilitate intelectuală la copii. Analiza a vizat modul în care starea de sănătate a femeilor înainte de concepție poate influența dezvoltarea neurologică a urmașilor.

Context

Prevalența obezității în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă este în creștere la nivel global, inclusiv în Asia, unde populațiile pot dezvolta complicații metabolice la valori mai reduse ale indicelui de masă corporală decât cele observate în regiunile occidentale. Această tendință aduce provocări pentru sănătatea maternală și pediatrică.

Cercetările anterioare au sugerat că excesul ponderal înainte de sarcină nu afectează doar rezultatele metabolice la copil, ci poate avea implicații asupra dezvoltării cerebrale, conectivității neuronale și funcționării cognitive. Au fost raportate asocieri între obezitatea maternă și un risc crescut de tulburări de comportament, întârziere în dezvoltarea cognitivă sau modificări ale structurii și funcției creierului.

Totuși, mecanismele exacte și magnitudinea riscurilor rămân sub investigație. Noul studiu coreean aduce informații suplimentare, analizând relațiile dintre indicele de masă corporală maternal și un spectru larg de tulburări neurodezvoltare, în cadrul uneia dintre cele mai mari baze de date medicale naționale.

Despre studiu

Designul și sursele de date

Cercetătorii au utilizat date din Korean National Health Information Database, o resursă națională care include informații despre utilizarea sistemului medical, asigurări, diagnostice, proceduri și programe de screening pentru adulți și copii. Datele materne au provenit din programul de screening pentru adulți, iar datele despre sugari și copii au fost obținute din programele de screening pediatrice corespunzătoare. Legătura dintre mamă și copil a fost realizată prin baza de date privind structura familială, folosind informații din registrul de rezidență și sistemul de asigurări.

Populația studiată

• Au fost analizate inițial 2,28 milioane de nașteri vii.

• În studiu au fost incluse 779.091 de perechi mamă–copil, pentru care existau date complete privind indicele de masă corporală maternal și participarea la screening-urile obligatorii.

• Mamele au fost împărțite în cinci categorii ale indicelui de masă corporală, utilizând clasificarea specifică populațiilor din Asia-Pacific:

  • subponderalitate

  • greutate normală

  • suprapondere

  • obezitate clasa I

  • obezitate clasa II

Variabile materne și neonatale

Cercetătorii au analizat numeroase caracteristici materne, precum:

• vârsta,

• hipertensiunea arterială cronică,

• diabetul zaharat,

• diabetul gestațional,

• depresia.

Pentru sugari și copii, au fost evaluate:

• vârsta gestațională,

• nașterea prematură,

• greutatea la naștere,

• statutul de mic pentru vârsta gestațională,

• anomaliile congenitale,

• necesitatea internării în terapie intensivă neonatală,

• modul de naștere,

• necesitatea resuscitării.

Definirea rezultatelor și metodologia statistică

Tulburările neurodezvoltării au fost urmărite de la naștere până la vârsta de cinci ani. Diagnosticele analizate au inclus:

• tulburarea de atenție cu hiperactivitate,

• tulburarea de spectru autist,

• dizabilitatea intelectuală,

• paralizia cerebrală,

• epilepsia.

Ratele de incidență au fost calculate la o mie de persoane-an. Riscurile au fost estimate prin modele Cox de hazard proporțional, ajustate treptat pentru caracteristicile materne și neonatale.

Caracteristicile materne și neonatale în funcție de indicele de masă corporală

• Cele mai multe mame s-au încadrat în categoria cu greutate normală.

• O valoare crescută a indicelui de masă corporală a fost asociată cu:

  • vârstă maternală mai mare,

  • prevalență crescută a depresiei,

  • rate mai mari de diabet zaharat,

  • hipertensiune cronică și gestațională.

• Sugarii născuți de mame cu un indice de masă corporală mai mare:

  • au avut frecvențe crescute de prematuritate,

  • au fost mai des născuți prin operație cezariană,

  • au necesitat mai frecvent internare în terapie intensivă,

  • au necesitat resuscitare mai frecvent,

  • au avut greutate mai mare la naștere,

  • au fost mai puțin frecvent mici pentru vârsta gestațională.

Rezultate

Asocieri brute și ajustate

În analizele neajustate, obezitatea severă a fost asociată cu riscuri crescute pentru toate tulburările analizate, inclusiv tulburarea de spectru autist, paralizia cerebrală și tulburarea de atenție cu hiperactivitate.

După ajustarea pentru caracteristicile neonatale, s-au menținut asocieri semnificative între:

• suprapondere și obezitate clasa I și riscul de epilepsie și dizabilitate intelectuală;

• obezitate clasa II și riscul de tulburare de spectru autist și tulburare de atenție cu hiperactivitate, într-un model cu relație doză–răspuns mai clară.

În modelul complet ajustat, care a inclus atât factorii materni, cât și cei neonatali, doar două asocieri au rămas semnificative și consistente:

• un risc crescut de epilepsie la copii,

• un risc crescut de dizabilitate intelectuală la copii.

Hazardurile estimate pentru aceste două rezultate au variat între aproximativ 1,08 și 1,37, în funcție de categoria de indice de masă corporală. Aceste valori indică o creștere modestă până la moderată a riscului, dar persistentă chiar și după ajustarea extensivă.

Subponderalitatea maternă nu a fost asociată cu tulburări neurodezvoltare în modelul complet, deși un semnal slab pentru epilepsie a fost prezent în modelul ajustat pentru variabile neonatale.

Interpretare

Persistența riscului pentru epilepsie și dizabilitate intelectuală sugerează posibile mecanisme biologice prin care obezitatea înainte de sarcină poate influența dezvoltarea fetală, incluzând:

• procese inflamatorii,

• dereglări metabolice,

• alterări hormonale,

• modificări epigenetice.

Faptul că alte asocieri observate la început se atenuează după ajustarea completă indică un rol important al factorilor perinatali și al complicațiilor medicale asociate obezității.

Limitări și puncte forte

Printre limitări se numără:

• măsurarea indicelui de masă corporală cu până la trei ani înainte de sarcină, ceea ce poate introduce erori,

• lipsa informațiilor despre creșterea în greutate în timpul sarcinii și statutul socio-economic,

• absența datelor legate de fumat, dietă și alți factori comportamentali,

• perioada de urmărire limitată la cinci ani, insuficientă pentru diagnostice ce apar mai târziu.

Punctele forte includ:

• un eșantion masiv, reprezentativ la nivel național,

• includerea unei game extinse de confounderi materni și neonatali,

• robustețea modelelor statistice,

• caracterul prospectiv al datelor colectate.

Concluzii

Studiul evidențiază faptul că un indice de masă corporală crescut înainte de sarcină este asociat independent cu un risc mai mare de epilepsie și dizabilitate intelectuală la copii, chiar și după ajustarea completă pentru numeroși factori materni și neonatali.

Aceste rezultate subliniază importanța gestionării greutății înainte de concepție ca element central în promovarea unei dezvoltări neurologice optime la viitoarele generații. Studiul susține ideea că sănătatea preconcepțională are implicații semnificative asupra sănătății pe termen lung a copiilor și că prevenția obezității materne poate reprezenta o strategie esențială în sănătatea publică.