Cortizolul din păr, un marker promițător pentru identificarea riscului de tulburări mintale la copiii cu boli cronice

Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Waterloo È™i publicat în aprilie 2025 în revista Stress and Health arată că nivelurile de cortizol măsurate din probe de păr pot oferi indicii importante despre riscul de tulburări mintale la copiii cu boli cronice. Rezultatele sugerează că acest biomarker ar putea fi utilizat ca un sistem de avertizare timpurie pentru identificarea celor mai vulnerabili copii È™i pentru personalizarea strategiilor de prevenÈ›ie È™i tratament.
Context
Bolile cronice în copilărie, precum diabetul, astmul, epilepsia sau alte afecÈ›iuni pe termen lung, reprezintă o povară majoră asupra sănătății. În Canada, aproximativ 40% dintre copii trăiesc cu o boală cronică, o prevalență aflată în creÈ™tere de mai multe decenii. AceÈ™ti copii prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală decât semenii lor sănătoÈ™i, incluzând simptome de anxietate, depresie, idei suicidare È™i o calitate redusă a vieÈ›ii.
Studiile anterioare au arătat că stresul cronic joacă un rol central în declanÈ™area È™i întreÈ›inerea acestor probleme. TotuÈ™i, metodele tradiÈ›ionale de evaluare, bazate pe chestionare È™i interviuri clinice, pot fi limitate de subiectivitate sau de lipsa raportării. Măsurarea cortizolului în păr, un hormon steroid implicat în răspunsul la stres, oferă o perspectivă biologică obiectivă asupra nivelului de stres acumulat în timp È™i poate depăși aceste limite.
Despre studiul actual
Cercetarea condusă de Emma Littler, doctorand în ȘtiinÈ›e ale Sănătății Publice la University of Waterloo, în colaborare cu echipa profesorului Mark Ferro, a inclus 244 de copii canadieni cu boli cronice, urmăriÈ›i timp de patru ani.
Metodologia a vizat:
-
Recoltarea de probe de păr pentru determinarea nivelurilor de cortizol, un indicator al expunerii la stres pe termen lung.
-
Evaluarea clinică a simptomelor psihologice, incluzând anxietatea, depresia È™i dificultățile de comportament, prin chestionare standardizate completate de părinÈ›i È™i copii.
-
Analiza longitudinală a modificărilor cortizolului și corelarea acestora cu evoluția simptomelor de sănătate mintală.
Cercetătorii au urmărit dacă nivelurile de cortizol rămâneau persistente în timp sau dacă înregistrau o scădere, pentru a vedea cum se corelează aceste tipare cu sănătatea psihologică a copiilor.
Rezultate
Rezultatele au fost semnificative:
-
Peste două treimi dintre copiii studiaÈ›i au avut niveluri constant ridicate de cortizol în păr pe toată perioada de urmărire.
-
AceÈ™ti copii au prezentat o probabilitate mai mare de a dezvolta simptome de anxietate, depresie È™i alte probleme de sănătate mintală, comparativ cu cei ale căror niveluri de cortizol au scăzut în timp.
-
Copiii cu niveluri în declin de cortizol au raportat mai puÈ›ine dificultăți emoÈ›ionale È™i comportamentale, sugerând că reducerea stresului biologic este asociată cu o îmbunătățire a stării psihice.
Potrivit autorilor, identificarea timpurie a copiilor cu niveluri persistent ridicate de cortizol ar putea permite intervenÈ›ii precoce, înainte ca tulburările emoÈ›ionale È™i comportamentale să se agraveze.
Un aspect important al studiului este faptul că analiza cortizolului din păr este neinvazivă È™i uÈ™or de realizat, ceea ce o face potrivită pentru implementarea în screeningul pediatric sau pentru monitorizarea eficienÈ›ei intervenÈ›iilor psihosociale È™i medicale.
Discuții și perspective viitoare
Autorii subliniază că rezultatele acestui studiu se aliniază cu cercetări anterioare privind biomarkerii biologici ai stresului È™i inflamaÈ›iei la copiii cu boli cronice. Într-un alt studiu publicat de aceeaÈ™i echipă, au fost analizate biomarkerii inflamatori din sânge, arătând că anumite semnale biologice se corelează cu riscul crescut sau diminuat de tulburări psihologice la această populaÈ›ie.
Împreună, aceste date sugerează că o combinaÈ›ie de teste biologice (cortizol din păr, markeri inflamatori din sânge) È™i evaluări psihologice clinice ar putea oferi o abordare integrată pentru identificarea copiilor care au nevoie de suport psihologic suplimentar.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/side-view-woman-taking-care-girl_28694333.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Alăptarea timp de șase luni poate stimula bacteriile intestinale benefice legate de scăderea tensiunii arteriale în copilărie
- Un mic dejun sănătos în fiecare zi este important pentru motivația și performanța elevilor
- Hipertrofia adenoidiană are cauze genetice și virale, potrivit unui nou studiu
- Artele marțiale tradiționale pot îmbunătăți autoreglarea emoțională a copiilor
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni