COVID-19 la pacientul cardiac - ce trebuie să știi

Având în vedere îngrijorarea pacienților cu boli cardiovasculare în fața infecției cu coronavirus, Societatea Europeană de Cardiologie a încercat să răspundă la cele mai frecvent adresate întrebări, oferind recomandări în conformitate cu autoritățile internaționale și cu societățile medicale. (1)

1. Un bolnav cardiac are risc mai crescut de infecție cu noul coronavirus față de o persoană fără probleme cardiace?

Riscul de infecție cu noul coronavirus nu este neapărat mai mare la bolnavii cardiaci, susceptibilitatea fiind prezentă la întreaga populație. Totuși, față de restul indivizilor, simptomele infecției ar putea să apară mai frecvent în cazul pacienților cu boală cardiacă, precum și formele mai severe de COVID-19. Până în prezent, majoritatea celor cu COVID-19 au dezvoltat forme ușoare de boală, cu febră, tuse, durere în gât și dureri musculare iar pneumonia a apărut în 5% dintre cazuri. Oamenii de știință nu cunosc încă dacă persoanele cu boli cardiovasculare sunt mai predispuse la pneumonie cu COVID-19, dar acest lucru este posibil, deoarece în trecut s-a observat că această categorie de populație dezvoltă pneumonie în urmă gripei sau a unor alte infecții virale. (1)

2. Riscul de infecție severă cu noul coronavirus este similar la toți bolnavii cardiaci sau există vreo diferența ?

Modalitatea de transmitere a noului coronavirus este asemănătoare la toate persoanele, el raspândindu-se prin picături de secreție nazofaringiană de la o persoană care tușește, strănută sau vorbește, sau prin atingerea suprafețelor contaminate. Se cunoaște că virusul poate supraviețui ore, chiar zile, pe suprafețe precum clanțe sau mese. După intrarea virusului în organism, el determină leziuni la nivel pulmonar și declanșează un răspuns inflamator. Aceste procese afectează sistemul cardiovascular în două feluri și anume: leziunile de la nivel pulmonar duc la scăderea nivelului de oxigen din sânge, iar răspunsul inflamator determina scăderea tensiunii arteriale. Prin urmare, inima trebuie să își crească numărul de bătăi pe minut și să bată mai puternic, pentru a trimite oxigen la organele principale. (1)

Cel mai mare risc de dezvoltare a unei forme severe de infecției cu coronavirus îl au bolnavii imunosupresați (precum cei transplantați), pacienții cu cancer în tratament cu chiomioterapice sau radioterapie și bolnavii cu leucemie sau limfom, care au pe deasupra și o boală cardiacă. Un risc asemănător îl au și persoanele cu insuficiență cardiacă, cardiomiopatie dilatativa, displazie aritmogenă de ventricul drept (formele avansate) sau cu boli cardiace congenitale cianogene. De asemenea, un risc prezintă și bătrânii, femeile însărcinate și persoanele fragile cu boală cardiovasculară concomitentă. În categoria cu risc înalt intră și pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. (1)

Nu există dovezi că virusul ar infecta dispozitivele implantabile precum stimulatoare cardiace (pacemaker) sau cardiodefibrilatoarele implantabile sau ar determina endocardită infecțioasă la cei cu boli valvulare. (1)

3. Este adevărat că infecția cu coronavirus poate cauza probleme cardiace precum infarct miocardic sau aritmii?

Răspunsul inflamator declanșat de infecția cu noul coronavirus poate teoretic să determine ruperea plăcilor de aterom (depozitele de grăsime) de la nivelul arterelor coronare, cu apariția sindroamelor coronariene acute, inclusiv infarct miocardic. Din acest motiv, bolnavii cu simptomatologie specifică COVID-19 care dezvoltă durere toracică severă trebuie să apeleze imediat la un serviciu medical de specialitate. (1)

În ceea ce privește aritmiile, patologiile cu inflamație sistemică severă precum formele severe de COVID-19, pot agrava sau chiar declanșa apariția fibrilatiei atriale. Inflamația acută determinată de infecția virală poate agrava atât funcția cardiacă cât și cea renală. (1)

Din păcate, în afara măsurilor de prevenire a infecției cu noul coronavirus (spălarea frecventă pe mâini cu apă și săpun, izolare socială), nu există un lucru pe care îl putem face pentru a ne proteja de aceste complicații. (1)

4. Bolnavii cardiaci care asociază diabet sau hipertensiune arterială au un risc mai crescut?

Potrivit datelor din China, un mare procent din decese și din formele severe de infecție s-au înregistrat la cei cu comorbidități precum diabet și hipertensiune, dar motivul este neclar până la momentul actual. Cel mai probabil, hipertensiunea și diabetul sunt prevalente în populația generală și mai ales la cei peste 70 de ani, la care mortalitatea în urma infecției cu coronavirus este cea mai mare. (1)

5. O persoană cu istoric de miocardită sau pericardită este mai predispusă să facă din nou una din aceste două patologii în urma infecției cu coronavirus?

Nu există nicio dovadă că persoanele cu istoric de miocardită sau pericardită ar avea un risc mai mare de dezvoltare a acestor două patologii din cauza infecției cu coronavirus. Se cunoaște că anumite cazuri de miocardită au o evoluție marcată de recăderi și remisiuni. Până la momentul actual nu există dovezi că noul coronavirus afectează cordul în mod direct, ci mai degrabă răspunsul inflamator determinat de infecția virală scade funcția cardiacă și exacerbează simptomatologia pacienților cu insuficiență cardiacă preexistentă. (1)

6. Persoanele cu boală cardiacă și COVID-19 au o mortalitate mai crescută decât cele fără boală cardiacă?

Până în prezent s-a observat o mortalitate crescută la vârstnici și la persoanele cu comorbidități, inclusiv boală cardiacă. Cu toate acestea, majoritatea celor infectați, chiar și cei cu boală cardiacă subiacentă, au dezvoltat forme ușoare ale bolii, recuperându-se complet. (1)

7. Când ar trebui o persoană cu boală cardiacă preexistentă să contacteze medicul?

Dacă cineva suspectează că are COVID-19, atunci primul lucru care trebuie făcut este evaluarea propriei stări de sănătate. Dacă simptomatologia este ușoară și poate fi rezolvată acasă, atunci se recomandă izolare la domiciliu și tratament cu paracetamol (pentru febră). În cazul în care simptomatologia este mai severă, cu dispnee (lipsă de aer), atunci se recomandă apelarea la un medic. (1)

Există anumite știri care sugerează că ibuprofenul, utilizat pentru scăderea febrei și ameliorarea durerilor, ar putea agrava infecția cu noul coronavirus. Totuși, OMS și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) nu recomandă evitarea ibuprofenului deoarece nu există nicio dovadă științifică care să coreleze administrarea de ibuprofen cu agravarea COVID-19. (1)

Cel mai important este să nu neglijăm simptomele bolii cardiovasculare, mai ales în perioada pandemiei COVID-19. Dacă apare durere toracică la efort sau în repaus, dispnee, palpitații sau sincopă, atunci trebuie să sunăm la medic, care va decide în funcție de simptomatologie dacă este necesară internarea în spital. (1)

8. Există anumite măsuri speciale pentru persoanele cu sindrom Brugada?

Deoarece pacienții cu sindrom brugada sunt mai predispuși la aritmii fatale dacă temperatura corporală depășește 39 de grade, ei ar trebui să primească imediat tratament cu paracetamol și comprese reci pentru scăderea cât mai rapidă a febrei. (1)

9. Există măsuri suplimentare pe care le poate lua o persoană cu boală cardiacă pentru scăderea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19?

Deoarece recomandările autorităților în sănătate depind de numărul total de cazuri de COVID-19, ele pot varia în funcție de regiunea geografică. Totuși, există anumite măsuri pe care oricine le poate adopta pentru limitarea riscului de infecție:

• Evitarea persoanelor bolnave
• Păstrarea unei distanțe de 2 metri față de restul persoanelor
• Spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde
• Acoprirea gurii cu un șervețel atunci când tușim sau tușitul în cot
• Acoperirea nasului cu un șervețel atunci când strănutam sau strănutatul în cot
• Evitarea atingerii gurii, nasului sau ochilor
• Curățarea cu dezinfectant a suprafețelor frecvent utilizate precum clanțe, mânere, volan, intrerupătoare (1)

10. Ar trebui o persoană cu boală cardiacă să se izoleze pentru a evita infecția cu coronavirus?

Autoizolarea reprezintă rămânerea acasă cât mai mult timp posibil și evitarea contactului cu restul persoanelor. Deși recomandările legate de autoizolare variază în funcție de țară, anumite măsuri se aplică tuturor țărilor din Europa:

• Dacă o persoană are febră (temperatura peste 37,8 grade Celsius), tuse sau infecție pulmonară, ar trebui să se autoizoleze
• Dacă o persoană este asimptomatică, se recomandă evitarea contactului cu persoanele bolnave, chiar și cu cele cu infecție ușoară
• Rămânerea la domiciliu cât mai mult timp și lucratul de acasă, dacă acest lucru este posibil (1)

11. Ar trebui o persoană cu boală cardiacă să poarte o mască pentru autoprotecție?

În populația generală, masca se recomandă a fi purtată doar de către persoanele care au simptome ale infecției cu noul coronavirus, spre exemplu tuse sau febră, sau de către indivizii care îngrijesc un bolnav cu aceste simptome.
Purtarea măștii de o persoană cu boală cardiacă nu este recomandată deoarece ar putea să îngreuneze respirația. Dacă o persoană cu patologie cardiacă este îngrijorată cu privire la riscul de COVID-19, poate să discute acest lucru cu medicul curant.

Este important să folosim măștile doar atunci când este nevoie, pentru a preveni deficitul. (1)

12. Ar trebui un bolnav cardiac să modifice dozele de medicamente?

Se știe foarte bine că oprirea sau modificarea dozelor medicamentelor ar putea fi periculoasă, ducând la deteriorarea stării de sănătate. Medicamentele de inimă sunt eficiente pentru insuficiența cardiacă și pentru controlul tensiunii arteriale, precum și pentru prevenirea unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. Orice modificare în schema terapeutică care nu a fost recomandată de medicul curant ar putea duce la agravarea bolii cardiace. (1)

Deși au existat anumite știri despre tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA - ramipril, enalapril, lisinopril, perindopril) sau sartani (candesartan, irbesartan, telmisartan) și riscul de infecție și severitate a infecției cu noul coronavirus, marile organizații de sanatate precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii nu recomandă întreruperea lor deoarece, până la momentul actual, nu există dovezi că aceste medicamente ar crește riscul de infecție cu coronavirus. De fapt, există unele cercetări arată că, reducând nivelele de angiotensină 2, atât IECA cât și sartanii ar putea proteja împotriva leziunilor pulmonare la pacienții cu COVID-19. Rolul lor este oricum de menținere a unor valori optime ale tensiunii arteriale, ceea ce poate preveni infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau progresia bolii cardiace. Din aceste motive, o bolnav cardiac cu COVID-19 ar trebui evaluat medicul cardiolog înainte de orice modificare a schemei de tratament iar orice schimbare a strategiei terapeutice ar trebui efectuată pe baza ultimelor informații științifice și a unei decizii luate în comun între medic și pacient.

Un review publicat în New England Journal of Medicine pe 30 martie 2020 sugerează că întreruperea bruscă a tratamentului cu IECA și sartani la bolnavii cu risc înalt, inclusiv cei cu insuficiență cardiacă sau cu istoric de infarct miocardic, ar putea determina deteriorarea stării clinice, cu efecte adverse asupra sănătății. Prin urmare, până la noi rezultate științifice, tratamentul cu IECA și sartani ar trebui continuat la toți bolnavii într-o stare relativ stabilă, care sunt la risc, sunt evaluați sau au deja COVID-19. (2, 3)

De asemenea, trebuie avută atenție la anumite obiceiuri sau la administrarea de medicamente fără prescripție sau de suplimente care pot crește tensiunea arterială. Printre medicamentele care pot crește tensiunea se numără antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofen, naproxen) și decongestionantele nazale. Prin urmare, persoanele cardiace ar trebui să limiteze sau să evite administrarea lor, mai ales dacă au tensiuni necontrolate. Paracetamolul este mai puțin probabil să crească valorile tensionale. De asemenea, persoanele care urmează tratament împotriva afecțiunilor psihice, iau corticosteroizi, anticoncepționale orale, imunosupresoare sau tratament împotriva cancerului (unele), ar trebui să își monitorizeze tensiunea arterială. Deoarece alcoolul și cafeina în exces poate crește tensiunea, ele ar trebui limitate. De asemenea, suplimentele naturale din plante precum lemnul dulce ar putea crește valorile tensionale. (2, 3)