Reacții adverse și complicații după vaccinarea anti COVID-19

COVID-19 reprezintă o boală infecto-contagioasă cauzată de infecția cu virusul SARS-CoV-2 (Coronavirusul Sindromului Respirator Acut Sever 2). [1]

Cele mai multe persoane infectate cu acest virus vor dezvolta o simptomatologie respiratorie ușoară spre moderată, în cele mai multe cazuri tratamentul medical de specialitate nefiind necesar. Totuși, există posibilitatea dezvoltării unei forme severe de boală care necesită tratament medical de urgență.

Cei mai predispuși formelor severe de COVID-19 sunt persoanele ce prezintă condiții medicale asociate, cum ar fi diabetul, diverse patologii cardiovasculare, cancer, afecțiuni respiratorii sau cei cu un sistem imunitar supresat din diferite motive (spre exemplu cei care primesc tratament imunosupresor pentru anumite boli autoimune). Vârsta este un alt factor important în cazul dezvoltării unei patologii severe deoarece persoanele în vârstă au un sistem imunitar mult mai slab și prezintă cel mai adesea comorbidități.

Despre vaccinul anti COVID-19

În primul rând, oamenii trebuie să cunoască ce reprezintă un vaccin, la modul general. Vaccinul este un preparat farmaceutic care se administrează oamenilor cu scopul stimulării imunității acestora, prevenind o serie de boli. [3]

Vaccinurile se prezintă sub mai multe forme farmaceutice: injecție, comprimate sau spray-uri nazale. Vaccinurile protejează organismul împotriva infecțiilor virale, dar și bacteriene (tetanos, difterie, etc.), învățând organismul să recunoască agentul patogen cu care a venit în contact și să îl neutralizeze.

Există mai multe tipuri de vaccinuri:

• Vaccin viu atenuat - conține agentul patogen viu, dar inert din punct de vedere biologic.
• Vaccin cu virus inactivat - conține agentul patogen inactivat.
• Vaccin pe bază de ARNm (ARN mesager)
• Vaccinuri ce conțin toxina eliberată de agentul patogen

Vaccinurile dezvoltate pentru COVID-19 sunt în general bazate pe tehnologia ARNm (ARN-ului mesager) și conțin ingrediente sigure pentru organismul uman, cum ar fi lipide, săruri și zaharuri. Tehnologia ARN-ului mesager nu este tocmai nouă, oamenii de știință lucrând cu ea de foarte mulți ani. Vaccinul bazat pe această tehnologie practic introduce ARN-ul mesager în celulele organismului uman care vor sintetiza o proteină (spike) pe baza căreia sistemul imun va dezvolta o serie de anticorpi.

Vaccinurile anti COVID-19 disponibile pe piață sunt:

• Pfizer-BioNTech
• Moderna
• Johnson&Johnson’s Janssen [4]

De ce este important ca oamenii să se vaccineze împotriva Covid-19?

De la începutul pandemiei oamenii de știință, dar și oamenii de rând au așteptat apariția unei metode de profilaxie a acestei boli. Vaccinul este singura metodă (pe lângă recomandările igienice) de profilaxie a COVID-19.

Vaccinul reduce riscul de infectare

Odată cu administrarea primei doze organismul începe să producă anticorpi împotriva virusului. Acești anticorpi protejează organismul în cazul în care acesta se expune acestui virus, prevenind infectarea sau ameliorând semnificativ severitatea bolii. Infectarea este posibilă și în rândul persoanelor vaccinate, dar severitatea simptomatologiei este mult redusă.

Vaccinul imunizează chiar și fătul

Studii recente au descoperit un beneficiu extraordinar al vaccinării anti COVID-19 în rândul femeilor însărcinate. Anticorpii produși de mamă străbat bariera feto-placentară și ajung în organismul fătului, imunizându-l pasiv. De asemenea, mamele care alăptează nou-născuții secretă anticorpi în laptele matern. Acest fapt este foarte important deoarece copiii născuți vor avea imunitate anti COVID-19, ținând cont că ei nu se pot imuniza prin vaccinare până la o anumită vârstă.

Vaccinarea reduce riscul de a face o formă severă de boală

Vaccinarea previne apariția simptomatologiei severe în cazul în care persoana se infectează, conform studiilor făcute pe cele 3 tipuri de vaccinuri aprobate și folosite uzual. Trialurile clinice au arătat că vaccinurile Pfizer-BioNTech și Moderna prezintă eficiență de 100% împotriva dezvoltării unei forme severe de boală, iar vaccinul Johnson&Johnson 85%.

Prin urmare, studiile au demonstrat că persoanele vaccinate dezvoltă forme ușoare spre moderate, comparativ cu cei nevaccinați, deci riscul de deces este semnificativ redus.

Vaccinul este singura șansă spre reluarea normalității

Prin rata scăzută de infectare a oamenilor vaccinați se poate ajunge la limitarea restricțiilor impuse de autorități, precum purtaarea măștii de protecție sau restricționarea numărului de oameni la diverse evenimente. Acest lucru este posibil doar dacă numărul de persoane vaccinate va crește suficient de mult. De asemenea, studiile au demonstrat că persoanele vaccinate și infectate sunt mult mai puțin contagioase față de persoanele nevaccinate. [5]

Reacții adverse și complicații după vaccinarea anti COVID-19

Ca orice preparat farmaceutic disponibil pe piață, vaccinul pentru COVID-19 prezintă o serie de reacții adverse, destul de rare totuși. Majoritatea efectelor adverse sunt ușoare spre moderate, durează câteva zile și nu necesită ajutor medical de specialitate.

Reacții adverse comune:

• Durere și inflamație la locul injecției
• Stare de fatigabilitate
• Dureri de cap
• Dureri musculare
• Dureri articulare
• Febră
• Amețeală
• Stare de greață

Reacții adverse rare:

• Inflamarea ganglionilor limfatici
• Insomnie
• Pareză facială
• Miocardită
• Reacție anafilactică
• Trombembolism pulmonar
• Tromboză venoasă profundă

Chiar dacă aceste reacții pot apărea, ele sunt foarte rare, asemenea tuturor celorlalte vaccinuri existente pentru alte boli. Vaccinurile anti COVID-19 sunt sigure din punct de vedere medical, dar cei care suferă de anumite comorbidități trebuie să discute cu medicul specialist care le poate recomanda sau nu vaccinarea. [6]

Reacția anafilactică (șocul anafilactic)

Șocul anafilactic reprezintă o reacție alergică severă, amenințătoare a vieții, care se dezvoltă după câteva minute de la expunerea la un alergen. Un astfel de alergen care poate provoca o reacție anafilactică este vaccinul anti COVID-19 (unele componente din acesta).

În cazul vaccinului Pfizer-BioNTech s-a observat o incidență a șocului anafilactic de 11,1 dintr-un milion de persoane vaccinate. 86% din cazurile de anafilaxie au apărut la 30 de minute după vaccinare, 81% din persoane având în istoric antecedente de reacții alergice severe. Majoritatea reacțiilor adverse severe au apărut în rândul persoanelor de sex feminin. [7]

Chiar dacă există riscul dezvoltării unei reacții alergice severe, vaccinarea este considerată sigură deoarece acest risc este foarte mic (cazurile sunt rare), iar echipa medicală este pregătită în orice moment să acționeze pentru a stopa un eventual șoc anafilactic deoarece orice centru de vaccinare este dotat cu medicație antialergică.

Miocardita

Miocardita reprezintă inflamația mușchiului inimii (miocardul) și este o condiție medicală severă deoarece poate reduce capacitatea inimii de a pompa sânge și poate produce dereglări ale ritmului cardiac (aritmii cardiace).

Studiile recente au arătat o oarecare corelație între administrarea vaccinurilor anti COVID-19 cu ARNm (ARN mesager) și dezvoltarea miocarditei. Studiul a evidențiat o frecvență de 54 de cazuri de miocardită din 2,5 milioane de persoane vaccinate anti COVID-19 (incidență de 2,13 persoane la 100.000 persoane care au primit cel puțin o doză). [8]

Majoritatea cazurilor de miocardită au apărut după administrarea a dozei numărul doi și au răspuns bine la tratamentul medicamentos.

Mecanismul apariției miocarditei după vaccinarea anti COVID-19 este încă necunoscut, dar studiile au arătat că poate fi vorba de o reacție de hipersensibilitate mediată pe cale imună. [9]

Tromboza

Tromboza reprezintă condiția medicală în care în vasele de sânge (în special vene) apar cheaguri de sânge (trombi) formate din trombocite (plachete sanguine).

Studiile recente au demonstrat o relație între vaccinarea anti COVID-19 și formarea cheagurilor de sânge, prin inducerea de către vaccin a creșterii exagerate a numărului de plachete sangvine (trombocitopenie). Această creștere a numărului de trombocite se pare că ar fi mediată pe cale imună. Practic trombocitele sunt activate și astfel se stimulează coagularea sângelui.

Incidența aproximată este de 15 cazuri la 8 milioane de persoane vaccinate.

Tromboza venoasă este o condiție medicală periculoasă deoarece poate conduce la trombembolism pulmonar, o afecțiune ce pune viața pacientului în pericol. [10]

Inflamarea ganglionilor limfatici

Limfadenopatia regională reprezintă inflamarea ganglionilor limfatici dintr-o anumită zonă a corpului. Incidența acestei afecțiuni este între 14,5% și 53% și persistă mai mult de 6 săptămâni în 29% din cazuri. Cei mai afectați ganglioni sunt cei din zona axilară și cervicală. [11]

Hemipareză facială

Hemipareza facială reprezintă „căderea” unei jumătăți a feței. Cel mai adesea această afecțiune se datorează paraliziei nervului cranian VII (facial). În urma studiilor, a rezultat că incidența acestei afecțiunieste de 0,6%. [12]