Cum prevenim declinul cognitiv - Dr. Daniel Amen
Dr. Daniel Amen este unul dintre cei mai cunoscuÈ›i specialiÈ™ti în tulburările cerebrale la nivel mondial, autor a numeroase cărÈ›i de popularizare È™i cercetător care a scanat peste 260.000 de creiere. Fondator al Amen Clinics, el este un promotor al ideii că sănătatea creierului poate fi îmbunătățită È™i protejată printr-o combinaÈ›ie de intervenÈ›ii medicale, psihologice È™i de stil de viață. Într-un interviu recent, acesta a discutat despre factorii de risc pentru demență È™i Alzheimer, despre rolul stilului de viață în sănătatea creierului, dar È™i despre importanÈ›a relaÈ›iilor, a speranÈ›ei È™i a parentalității conÈ™tiente.
Demența și cauzele multiple ale bolii Alzheimer
Dr. Amen subliniază că demenÈ›a este un termen umbrelă care desemnează pierderea progresivă a facultăților cognitive, iar Alzheimer este doar una dintre formele acesteia. Mult timp, teoria dominantă a fost că acumularea excesivă de plăci beta-amiloide reprezintă cauza principală, însă tot mai multe date indică faptul că există numeroase căi care duc la Alzheimer, iar plăcile reprezintă doar o parte a tabloului.
Pentru a explica această complexitate, Dr. Amen a dezvoltat acronimul BRIGHT MINDS, care reunește cei 11 factori majori de risc:
-
fluxul sanguin redus,
-
îmbătrânirea È™i retragerea din activități,
-
inflamația cronică,
-
predispoziția genetică,
-
traumatismele craniene,
-
expunerea la toxine,
-
tulburările de sănătate mintală,
-
infecțiile și imunitatea,
-
dezechilibrele hormonale,
-
diabetul și rezistența la insulină,
-
tulburările de somn.
Ceea ce reiese este că Alzheimer-ul nu este un destin genetic inevitabil, ci rezultatul acumulat al unor factori de risc, mulți dintre ei modificabili.
depresia, testosteronul scăzut și infecțiile
Printre descoperirile surprinzătoare, Dr. Amen evidenÈ›iază faptul că depresia dublează riscul de Alzheimer la femei È™i îl cvadruplează la bărbaÈ›i. De asemenea, epidemia de testosteron scăzut la tineri ar putea accelera apariÈ›ia declinului cognitiv.
În plus, infecÈ›iile joacă un rol mult mai important decât se credea: studiile recente au arătat că pacienÈ›ii care au avut COVID-19 prezintă un risc semnificativ crescut de a dezvolta Alzheimer.
Zahărul, „diabetul de tip 3” È™i pericolul ascuns pentru creier
Un accent puternic este pus pe hiperglicemie È™i rezistenÈ›a la insulină, factori consideraÈ›i de unii cercetători ca reprezentând un „diabet de tip 3”, adică o formă cerebrală a bolii.
Dr. Amen arată că excesul de zahăr și obezitatea:
-
reduc fluxul sanguin cerebral,
-
accelerează îmbătrânirea creierului,
-
cresc inflamația prin molecule secretate de țesutul adipos,
-
modifică expresia genelor,
-
afectează imunitatea,
-
reduc nivelul testosteronului sănătos,
-
perturbă somnul.
Studiile confirmă aceste riscuri: un regim alimentar bogat în grăsimi sănătoase (peÈ™te, avocado, nuci, seminÈ›e) reduce riscul de Alzheimer cu 42%, o dietă predominant proteică cu 21%, în timp ce alimentaÈ›ia tipic occidentală, bazată pe carbohidraÈ›i simpli È™i zahăr, creÈ™te riscul cu 400%.
În plus, glicemia ridicată fragilizează vasele de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral, eveniment care la rândul său sporeÈ™te de zece ori riscul de Alzheimer.
Doliu, speranță și impactul emoțiilor asupra creierului
O parte sensibilă a interviului abordează efectele durerii È™i ale pierderii asupra creierului. Dr. Amen povesteÈ™te experienÈ›ele personale de doliu, explicând cum acestea hiperactivează circuitele emoÈ›ionale, în special insula È™i talamusul.
Atunci când cortexul prefrontal – responsabil cu raÈ›iunea È™i controlul emoÈ›ional – este inhibat prin consum de alcool sau lipsă de resurse, partea emoÈ›ională devine dominantă È™i greu de gestionat. În schimb, speranÈ›a activează circuite opuse È™i ajută la reglarea emoÈ›iilor.
Pentru pacienÈ›ii săi, Dr. Amen recomandă exerciÈ›ii de „one-page miracle”, unde fiecare îÈ™i scrie obiectivele principale (relaÈ›ii, sănătate, carieră, spiritualitate) È™i îÈ™i evaluează zilnic comportamentul în raport cu acestea.
Creierul, relațiile și parentingul
Dincolo de prevenția medicală, Dr. Amen discută despre importanța relațiilor sănătoase și a parentingului conștient.
El recomandă părinÈ›ilor să petreacă 20 de minute pe zi într-o activitate aleasă de copil, fără comenzi, critici sau direcÈ›ii – un exerciÈ›iu simplu dar extrem de eficient pentru consolidarea legăturii afective.
De asemenea, accentuează importanÈ›a ascultării active: înainte de a oferi un răspuns sau o soluÈ›ie, părintele ar trebui să repete È™i să reflecteze emoÈ›iile copilului. Această abordare deschide conversaÈ›ia È™i transmite validare.
Un alt mesaj puternic este că părinÈ›ii nu ar trebui să îÈ™i salveze mereu copiii de dificultăți, pentru că stima de sine È™i caracterul se formează prin depășirea obstacolelor. SupraprotecÈ›ia fură copiilor ocazia de a deveni rezilienÈ›i.
Concluzie: protecția creierului ca proiect de viață
Dr. Daniel Amen propune o viziune complexă, dar plină de speranță: demența și Alzheimer nu sunt boli cu o singură cauză și nici cu un destin inevitabil. Ele pot fi influențate decisiv printr-o combinație de:
-
stil de viață sănătos (dietă, greutate optimă, somn, evitarea toxinelor),
-
sănătate emoÈ›ională (gestionarea depresiei, cultivarea speranÈ›ei, rezilienÈ›a în faÈ›a pierderilor),
-
relații de calitate (parteneriate echilibrate, parenting conștient, conexiuni sociale).
„Creierul este organul care dirijează întreaga noastră viață”, subliniază Dr. Amen, È™i protejarea lui nu este un lux, ci o responsabilitate zilnică, cu beneficii care se extind asupra întregului corp, asupra relaÈ›iilor È™i asupra calității vieÈ›ii.
Articol realizat dupa interviul de aici:
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum