Cum prevenim declinul cognitiv - Dr. Daniel Amen

Dr. Daniel Amen este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în tulburările cerebrale la nivel mondial, autor a numeroase cărți de popularizare și cercetător care a scanat peste 260.000 de creiere. Fondator al Amen Clinics, el este un promotor al ideii că sănătatea creierului poate fi îmbunătățită și protejată printr-o combinație de intervenții medicale, psihologice și de stil de viață. Într-un interviu recent, acesta a discutat despre factorii de risc pentru demență și Alzheimer, despre rolul stilului de viață în sănătatea creierului, dar și despre importanța relațiilor, a speranței și a parentalității conștiente.

Demența și cauzele multiple ale bolii Alzheimer

Dr. Amen subliniază că demența este un termen umbrelă care desemnează pierderea progresivă a facultăților cognitive, iar Alzheimer este doar una dintre formele acesteia. Mult timp, teoria dominantă a fost că acumularea excesivă de plăci beta-amiloide reprezintă cauza principală, însă tot mai multe date indică faptul că există numeroase căi care duc la Alzheimer, iar plăcile reprezintă doar o parte a tabloului.

Pentru a explica această complexitate, Dr. Amen a dezvoltat acronimul BRIGHT MINDS, care reunește cei 11 factori majori de risc:

• fluxul sanguin redus,

• îmbătrânirea și retragerea din activități,

• inflamația cronică,

• predispoziția genetică,

• traumatismele craniene,

• expunerea la toxine,

• tulburările de sănătate mintală,

• infecțiile și imunitatea,

• dezechilibrele hormonale,

• diabetul și rezistența la insulină,

• tulburările de somn.

Ceea ce reiese este că Alzheimer-ul nu este un destin genetic inevitabil, ci rezultatul acumulat al unor factori de risc, mulți dintre ei modificabili.

depresia, testosteronul scăzut și infecțiile

Printre descoperirile surprinzătoare, Dr. Amen evidențiază faptul că depresia dublează riscul de Alzheimer la femei și îl cvadruplează la bărbați. De asemenea, epidemia de testosteron scăzut la tineri ar putea accelera apariția declinului cognitiv.

În plus, infecțiile joacă un rol mult mai important decât se credea: studiile recente au arătat că pacienții care au avut COVID-19 prezintă un risc semnificativ crescut de a dezvolta Alzheimer.

Zahărul, „diabetul de tip 3” și pericolul ascuns pentru creier

Un accent puternic este pus pe hiperglicemie și rezistența la insulină, factori considerați de unii cercetători ca reprezentând un „diabet de tip 3”, adică o formă cerebrală a bolii.

Dr. Amen arată că excesul de zahăr și obezitatea:

• reduc fluxul sanguin cerebral,

• accelerează îmbătrânirea creierului,

• cresc inflamația prin molecule secretate de țesutul adipos,

• modifică expresia genelor,

• afectează imunitatea,

• reduc nivelul testosteronului sănătos,

• perturbă somnul.

Studiile confirmă aceste riscuri: un regim alimentar bogat în grăsimi sănătoase (pește, avocado, nuci, semințe) reduce riscul de Alzheimer cu 42%, o dietă predominant proteică cu 21%, în timp ce alimentația tipic occidentală, bazată pe carbohidrați simpli și zahăr, crește riscul cu 400%.

În plus, glicemia ridicată fragilizează vasele de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral, eveniment care la rândul său sporește de zece ori riscul de Alzheimer.

Doliu, speranță și impactul emoțiilor asupra creierului

O parte sensibilă a interviului abordează efectele durerii și ale pierderii asupra creierului. Dr. Amen povestește experiențele personale de doliu, explicând cum acestea hiperactivează circuitele emoționale, în special insula și talamusul.

Atunci când cortexul prefrontal – responsabil cu rațiunea și controlul emoțional – este inhibat prin consum de alcool sau lipsă de resurse, partea emoțională devine dominantă și greu de gestionat. În schimb, speranța activează circuite opuse și ajută la reglarea emoțiilor.

Pentru pacienții săi, Dr. Amen recomandă exerciții de „one-page miracle”, unde fiecare își scrie obiectivele principale (relații, sănătate, carieră, spiritualitate) și își evaluează zilnic comportamentul în raport cu acestea.

Creierul, relațiile și parentingul

Dincolo de prevenția medicală, Dr. Amen discută despre importanța relațiilor sănătoase și a parentingului conștient.

El recomandă părinților să petreacă 20 de minute pe zi într-o activitate aleasă de copil, fără comenzi, critici sau direcții – un exercițiu simplu dar extrem de eficient pentru consolidarea legăturii afective.

De asemenea, accentuează importanța ascultării active: înainte de a oferi un răspuns sau o soluție, părintele ar trebui să repete și să reflecteze emoțiile copilului. Această abordare deschide conversația și transmite validare.

Un alt mesaj puternic este că părinții nu ar trebui să își salveze mereu copiii de dificultăți, pentru că stima de sine și caracterul se formează prin depășirea obstacolelor. Supraprotecția fură copiilor ocazia de a deveni rezilienți.

Concluzie: protecția creierului ca proiect de viață

Dr. Daniel Amen propune o viziune complexă, dar plină de speranță: demența și Alzheimer nu sunt boli cu o singură cauză și nici cu un destin inevitabil. Ele pot fi influențate decisiv printr-o combinație de:

• stil de viață sănătos (dietă, greutate optimă, somn, evitarea toxinelor),

• sănătate emoțională (gestionarea depresiei, cultivarea speranței, reziliența în fața pierderilor),

• relații de calitate (parteneriate echilibrate, parenting conștient, conexiuni sociale).

„Creierul este organul care dirijează întreaga noastră viață”, subliniază Dr. Amen, și protejarea lui nu este un lux, ci o responsabilitate zilnică, cu beneficii care se extind asupra întregului corp, asupra relațiilor și asupra calității vieții.