Cum puteți gestiona colicile sugarului?

©

Autor:

Cum puteți gestiona colicile sugarului?

Crizele de plâns apărute la un sugar sănătos și bine-hrănit, ce capătă persistență și sunt inexplicabile, se numesc colici și pot fi confuze pentru părinți. Acestea apar brusc și dispar de la sine, cel mai adesea după alăptare sau hrănire cu biberonul. (1)

Termenul „colică” provine din grecescul ‘kolikos’, adjectivul lui ‘kolon’, de la intestin, dovedind originea gastro-intestinală. (1)

Ce reprezintă colica sugarului?

Colica sugarului apare la câteva săptămâni după naștere, fiind cauzată de spasme ale intestinului. Este un proces benign în care sugarul are crize paroxistice de plâns de necontrolat mai mult de trei ore pe zi, mai mult de trei zile pe săptămână, timp de mai mult de trei săptămâni. Afectează aproximativ 10% până la 40% dintre sugarii din întreaga lume și atinge vârful la vârsta de aproximativ șase săptămâni, dar simptomele se rezolvă brusc între trei și șase luni. Cauza este greu de determinat. (2)

Cauzele colicilor

Motivele apariției colicilor sunt greu de identificat. Există însă mai multe ipoteze:

  • Intestinul sugarilor necesită mai mult timp pentru a atinge gradul de maturitate necesar unei digestii normale, producând astfel balonare și spasme.
  • Copilul înghite prea mult aer în timpul alaptării, fapt ce ar duce la aerofagie și balonare.
  • Colicile ar putea fi reacții la proteinele din laptele de vacă. Un consum mare de lapte sau produse lactate (în special anumite brânzeturi) de către mamă ar îmbogăți laptele matern cu substanțe slab tolerate de intestinul bebelușului. La copiii alăptați artificial, colica poate fi un semn al alergiei la proteinele din laptele de vacă sau al intoleranței la lactoză.


Ce este intoleranța la lactoză?

Intoleranța la lactoză este cauzată de secreția insuficientă de lactază (enzima care digeră lactoza) de către intestin. În unele cazuri, această insuficiență este ereditară și simptomele (producerea de diaree acră și iritantă, vărsături, balonare, dureri de stomac) apar încă de la naștere. În alte cazuri, insuficiența este consecința temporară a unei infecții a intestinului și se remite cu recuperarea acesteia.

  • Intoleranță la alte substanțe din dieta mamei: legume crucifere (cum ar fi conopida, varza, broccoli și varza de Bruxelles, ceapa) și ciocolata au fost, de asemenea, sugerate cauze ale colicilor, în teoriile legate de fermentație. Se recomandă reducrea acestora din dieta mamei. (3)
  • Microbiota intestinului sugarilor cu colici diferă de cel al sugarilor fără colici. Aceste modificări indică faptul că există un dezechilibru microbian în tractul gastrointestinal, ce ar putea juca un rol în expresia simptomelor colicilor infantile. Prezenţa anumitor microorganisme intestinale au fost asociate cu colici la sugari până la vârsta de 3-4 luni. Abundența microorganismelor aparţinând genurilor Escherichia şi Klebsiella a fost observată în probele de scaun, precum și alte bacterii, conform studiilor: Serratia, Vibrio, Yersinia, Pseudomonas. (4)
  • Disbioza intestinală ar fi facilitată de axa microbiotă-intestin-creier, asociind durerea cu plânsul. Serotonina crescută poate duce la colici la sugari, cu afectarea motilității gastrointestinale și durere. (5)
  • Anxietatea mamei (mai ales în cazul primului copil) ar putea favoriza apariția colicilor. Copilul fiind sensibil la emoțiile mamei sale, el și-ar exprima astfel îngrijorarea pe care o percepe dânsa.


Factori de risc

O serie de studii au constatat că mamele care au fumat în timpul sarcinii au un risc de aproximativ două ori mai mare de a avea un copil cu colici, nicotina fiind implicată în patogeneza acestora. Totodată, sugarii născuți înainte de 32 de săptămâni de gestație au risc crescut de colici. (6)

Care sunt simptomele pe care le puteți observa?

După hrănire, sugarul este liniștit, apoi începe brusc să plângă. Se zvârcolește, devine roșu la față și pare a avea dureri, însă fără un motiv concret. Stomacul este dur la palpare. Crizele apar mai frecvent după-amiaza târziu sau noaptea și atunci când bebelușul este întins. Eliminarea de scaun îi poate calma pe bebeluși, dar colica încetează în general spontan. (2)

Pentru a diferenția colica de alte afecțiuni, mai grave, ar trebui să fie caracterizată în funcție de următoarele observații clinice:

  • înroșirea feței, încruntarea sprâncenelor, încordarea abdomenului, strângerea pumnilor și retragerea picioarelor;
  • natura prelungită a plânsului, greu de calmat și inexplicabil;
  • studiile au constatat un sunet mai aspru, o frecvență mai mare a plânsului la sugarii cu colici, față de cei fără colici. (1)


Posibile complicații asociate colicilor

Dacă colicile sunt însoțite de vărsături sau dureri abdominale, poate exista o afecțiune mai gravă, necesitând un consult medical urgent. Febra, alături de colici, poate dezvălui de fapt o infecție (de exemplu, gastroenterita). (7)

Cum gestionați colicile sugarului?

Puteți încerca scăderea consumul de lapte timp de o săptămână pentru a vedea dacă colicile bebelușului scad.
Asigurați-vă că bebelușul dumneavoastră înghite cât mai puțin aer în timpul alăptării (prinderea corectă a mamelonului, respectiv ținerea biberonului înclinat).
Puteți încerca un lapte fără lactoză, dar doar dacă aveți sfatul și acordul medicului.
Evitarea panicii pentru a nu comunica bebelușului stresul dvs., ceea ce ar înrăutăți situația.

Identificați rapid posibile semne de alarmă, în cazul în care apar și apelați serviciile medicalede urgență:

  • Dacă bebelușului îi este foame, dar vărsă tot ce îi oferiți;
  • Observați sânge în scaun;
  • Apare o criză de plâns pe care părinții nu o pot calma;
  • Colica nu se oprește după o oră sau două;
  • Dacă copilul are febră;
  • Dacă îl doare stomacul la atingere
  • Dacă simptomele se agravează, bebelușul refuză alăptarea, iar starea generală se deteriorează. (2)


Cum procedează medicul în caz de colică a sugarului?

Medicul se asigură că este într-adevăr colică la sugar. În mod excepțional, poate efectua analize suplimentare, de exemplu un test de sânge, examinări ale scaunului sau o ecografie abdominală. De asemenea, caută semne care ar putea indica o alergie alimentară. El poate prescrie anumite medicamente pentru a calma gazele și balonarea copilului. El nu sfătuiește neapărat părinții să schimbe laptele artificial pe care îl folosesc, chiar dacă deseori se așteaptă la acest tip de decizie.

Tratamentul colicii sugarului

Cel mai bine este să nu se administreze medicamente pentru ameliorarea colicilor copiilor fără sfatul medicului.
Este întotdeauna de preferat ca momentul alimentării să se desfășoare într-o atmosferă calmă și relaxată, cu temperarea bebelușilor lacomi. După masă, plimbarea este benefică.
Masajul bebelușului este benefic deoarece îmbunătățește relația timpurie mamă-copil și oferă stimulare senzorială, inducând efecte de calmare la sugarii cu colici.
Probioticele administrate în mod adecvat au fost propuse ca o opțiune de tratament pentru colici. Lactobacillus spp. și Bifidobacterium spp. sunt cele mai frecvente probiotice folosite la sugarii cu colici.

Alte abordări:

  • Sucroză orală, cu rol de calmare și analgezic;
  • Simeticonă, agent antispumant care scade tensiunea de suprafață a mucusului intestinal și produce dizolvarea gazelor intestinale, cu efect de antibalonare. (3)
  • Lactază, pentru a trata, după caz, intoleranța la lactoză.
  • Utilizarea remediilor pe bază de plante sub formă de fenicul, mușețel, verbină, cu acţiune antispastică, ameliorează simptomele colicilor. (8)
  • Acupunctura poate atenua colicile datorită efectului său inhibitor asupra durerii somatice şi viscerale, prin efectele demonstrate asupra sistemului autonom nervos. (1)


Prognostic

În general, sugarii cu colici au un prognostic excelent, fiind o tulburare temporară, indiferent de etiologie. Marea majoritate a sugarilor încetează să plângă la vârsta de 4 până la 5 luni.

Există o îngrijorare cu privire la riscul crescut de a avea simptome gastrointestinale, alergice și psihologice după vârsta de 10 ani. (9) Studii confirmă faptul că cei care au experimentat colici au fost semnificativ mai predispuși la a dezvolta dureri abdominale recurente, boli alergice (eczeme, rinită, astm și alergii la alimente) și tulburări de somn. În mod remarcabil, 40% până la 60% dintre copiii cu colici au continuat să dezvolte, de asemenea, agresivitate, agitație, psihoze. Conform studiului, microbiota neonatală poate regla dezvoltarea sistemului nervos central. (10), (11)


Data actualizare: 04-04-2022 | creare: 04-04-2022 | Vizite: 125
Bibliografie
1. Zeevenhooven J, Browne PD, L’Hoir MP, de Weerth C, Benninga MA. Infant colic: mechanisms and management. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2018;15(8):479-496. doi:10.1038/s41575-018-0008-7
2. Johnson JD, Cocker K, Chang E. Infantile Colic: Recognition and Treatment. Am Fam Physician. 2015;92(7):577-582.
3. Mai T, Fatheree NY, Gleason W, Liu Y, Rhoads JM. Infantile Colic: New Insights into an Old Problem. Gastroenterol Clin North Am. 2018;47(4):829-844. doi:10.1016/j.gtc.2018.07.008
4. Intestinal microbiota of infants with colic: development and specific signatures - PubMed. Accessed April 4, 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23319531/
5. Ha-Vinh Leuchter R, Adam-Darque A, Huppi P. Brain Maturation, Early Sensory Processing, and Infant Colic. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2013;57 Suppl 1:S18-25. doi:10.1097/01.mpg.0000441929.05684.78
6. Infantile colic, maternal smoking and infant feeding at 5 weeks of age - PubMed. Accessed April 4, 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18519298/
7. Vandenplas Y, Alarcon P, Alliet P, et al. Algorithms for managing infant constipation, colic, regurgitation and cow’s milk allergy in formula-fed infants. Acta Paediatr Oslo Nor 1992. 2015;104(5):449-457. doi:10.1111/apa.12962
8. Harb T, Matsuyama M, David M, Hill RJ. Infant Colic-What works: A Systematic Review of Interventions for Breast-fed Infants. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2016;62(5):668-686. doi:10.1097/MPG.0000000000001075
9. Savino F, Castagno E, Bretto R, Brondello C, Palumeri E, Oggero R. A prospective 10-year study on children who had severe infantile colic. Acta Paediatr Oslo Nor 1992 Suppl. 2005;94(449):129-132. doi:10.1111/j.1651-2227.2005.tb02169.x
10. Kelly JR, Minuto C, Cryan JF, Clarke G, Dinan TG. Cross Talk: The Microbiota and Neurodevelopmental Disorders. Front Neurosci. 2017;11:490. doi:10.3389/fnins.2017.00490
11. Rea K, Dinan TG, Cryan JF. The microbiome: A key regulator of stress and neuroinflammation. Neurobiol Stress. 2016;4:23-33. doi:10.1016/j.ynstr.2016.03.001
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.