De ce ne îndrăgostim?

©

Autor:

De ce ne îndrăgostim?

Majoritatea dintre noi am simțit cel puțin o dată „fluturi în stomac” atunci când centrul lumii noastre a devenit o anumită persoană. Ne îndrăgostim fără să ne propunem și nu întotdeauna de partenerii cei mai potriviți. Uneori starea de „îndrăgostire” se concretizează în sentimente solide, iar alteori focul se stinge la fel de rapid precum s-a aprins.


Sigur că iubirea este unul dintre cele mai vechi subiecte care au frământat filosofii, artiștii și oamenii simpli deopotrivă, dar ea rămâne de actualitate și astăzi, mai ales că acum există mijloacele de a o studia științific.


De ce ne îndrăgostim?

Unii oameni de știință reduc dragostea dintre două persoane la ideea de sex și de reproducere. Dacă ar fi să ne luăm după principiul evoluționist, dragostea nu ar fi decât un metodă care favorizează continuarea speciei. Apare însă un paradox: dacă reproducerea este singurul scop al iubirii, acest sentiment leagă în același timp doi oameni și exclude în general existența altor parteneri, ceea ce ar favoriza, pe de altă parte creșterea reproducerii.


Dincolo de acest obiectiv, alți cercetători au găsit numeroase alte motive plauzibile pentru care ajungem să ne îndrăgostim și să iubim. Cel mai simplu este că vrem să evităm singurătatea. Mai mult decât atât, dragostea creează o legătură puternică între doi oameni și, pentru că suntem ființe sociale, avem nevoie de stimularea instinctelor sociale prin crearea unei intimități cu persoana iubită, prin împărtășirea unor valori și sentimente comune. Când iubim și suntem iubiți avem și sentimentul de securitate.


Rolul dragostei pare să fie mult mai important decât s-a crezut până acum, spun cercetătorii care au studiat îndeaproape acest fenomen. Ei au ajuns la concluzia că dragostea nu doar că îi face pe oameni mai fericiți, dar este și un indicator al stării de sănătate. De exemplu, concluziile unui studiu publicat în 2004 au fost că persoanele căsătorite sunt mai sănătoase decât cele necăsătorite, sunt mai active și au șanse mai mici să fumeze sau să sufere de boli sau afecțiuni. (1)


A te îndrăgosti, consideră specialiștii, este a cădea într-o cursă pe care natura ne-o întinde prin întregul lanț de reacții chimice care se întâmplă în corpul nostru. Când cel de care ne îndrăgostim ne răspunde în aceeași manieră, ajungem să dezvoltăm un comportament dependent. (2)


De cine ne îndrăgostim?

Atunci când ne alegem partenerii (chiar dacă uneori pare că nu ține de noi această decizie) un rol important îl are subconștientul nostru. Conform teoriei evoluționiste, ne orientăm spre cei care considerăm că au un material genetic bun pe care să îl transmită mai departe urmașilor noștri. Cum ne dăm însă seama de asta? Prin evaluarea aspectului fizic și prin feromoni.

Feromonii

Sunt substanțe inodore secretate de organism (nu doar al oamenilor, și ci al animalelor) pe care le percepem cu ajutorul unor receptori de la nivelul nasului. Studii au arătat că atât animalele cât și oamenii își aleg partenerul simțind acești feromoni și identificând cu ajutorul lor pe cei care au un sistem imunitar diferit de al lor, astfel încât copiii rezultați în urma relației să aibă imunitate la o paletă cât mai largă de boli și afecțiuni. Ceea ce este însă și mai interesant este că femeile par să își aleagă partenerii care miros asemănător cu tații lor. (3)

Mai multe informații despre feromoni puteți citi aici.

Aspectul fizic

Este bine cunoscut faptul că modul în care arată celălalt este unul dintre cei mai importanți factori care ne atrag. Ceea ce știm mai puțin este că sunt aspecte cărora le acordăm importanță în mod inconștient: simetria feței (este căutată în special de bărbați, aceasta fiind considerat semnul lipsei unor afecțiuni genetice), înățimea și forța (sunt semne ale sănătății, urmărite de către femei), forma corpului, indiferent de greutatea corporală (este un indicator folosit de bărbați și un semn al fertilității feminine).


Deși există concepția că populară că „polurile opuse se atrag”, studiile subliniază exact contrariul. Suntem atrași de cei similari nouă din punct de vedere fizic. Într-un experiment care a testat această ipoteză, participanților (studenți volutari) li s-au arătat mai multe imagini ale unor persoane de gen opus, printre care și propria imagine, dar metamorfozată astfel încât să fie a unui băiat dacă era fată și invers, dar fără ca ei să perceapă această schimbare Rezultatele au fost concludente: majoritatea a decis că partenerul cel mai atrăgător era propria imagine modificată. O posibilă explicație ar fi că încă de mici suntem obișnuiți cu chipurile părinților noștri ca reprezentanți ai adulților și încercăm mai târziu să îi regăsim în cei cu care vrem să ne petrecem viața.


Totodată, studii corelaționale au arătat că există similarități între partenerii unui cuplu și în ceea ce privește lungimea plămânilor și a degetului mijlociu, dimensiunile lobului urechii și a întregii urechi, circumferința gâtului și a taliei sau metabolism.


Nu în ultimul rând, se pare că avem tendința inconștientă să ne căutăm parteneri care să semene cu părinții noștri: un bărbat va fi atras de o persoană similară mamei sale, iar o femeie va alege un bărbat care să aibă trăsăturile tatălui ei. (4)


Cum se comportă un creier îndrăgostit?

Dragostea a fost dintotdeauna tema poeților, a artiștilor și filosofilor. În ultimele decenii este și domeniul psihologilor, iar recent a ajuns și în atenția cercetătorilor în neuroștiințe. Dacă în trecut se considera că iubim cu inima și gândim cu creierul, astăzi s-a ajuns la concluzia că în procesul îndrăgostirii sunt implicate ambele organe. Creierul este cel care inițiază și produce modificările din organism, iar inima le susține, irigând mai mult decât obicei anumite zone cerebrale implicate.


Dar ce se întâmplă concret din punct de vedere neurologic și fiziologic atunci când ne îndrăgostim? În primul rând scanarea cerebrală a arătat că la persoanele îndrăgostite este activat și irigat cu mai mult sânge centrul plăcerii din creier. 12 zone cerebrale lucrează apoi concomitent pentru a secreta într-o cantitate mai mare substanțe precum: dopamina, adrenalina, oxitocina și norepinefrina. Creșterea dopaminei din organism duce la o stare de euforie, în timp ce serotonina, considerată hormonul fericirii, are tendința să scadă. Starea de euforie simțită, au observat specialiștii, este similară cu cea indusă de consumul de cocaină. (5)


Pentru că situația în care nivelul serotoninei scade este întâlnită și la cei care suferă de tulburări obsesiv-compulsive ar putea explica comportamentul nostru obsesiv de a acorda atenție exclusiv persoanei de care ne îndrăgostim, în primele faze ale iubirii. O altă asemănare a fost văzută de specialiști în timpul scanărilor MRI ale creierului persoanelor îndrăgostite: zona activată de sentimentul de a fi îndrăgostit este aceeași care se activează la cei obsesivi-compulsivi.


În plus, a te îndrăgosti se pare că durează între 90 de secunde și 4 minute, ceea ce ar putea fi o explicație pentru expresia „dragoste la prima vedere”. Un studiu realizat de Arthur Arun a arătat că există câțiva factori determinați care intervin în cele câteva minute și care ne fac să ne îndrăgostim:

  • limbajul corpului celuilalt este fundamental pentru creierul nostru, pentru că el înțelege dacă primim mesaje de dragoste sau nu
  • caracteristicile vocii (tonalitate, frecvență) susțin mesajele menționate mai sus
  • într-o proporție mai mică sunt importante și cuvintele pe care celălalt ni le adresează (sensurile lor) (2)


Nu în ultimul rând, vechea zicală „dragostea e oarbă” pare să fie susținută de concluziile cercetătorilor. Practic, în faza de îndrăgostire avem tendința de a idealiza persoana iubită și de a o vedea așa cum ne dorim, îndepărtându-ne astfel de viziunea obiectivă și rațională. (6)


Se pare că iubirea dintre doi îndrăgostiți este localizată cerebral diferit față de alte tipuri de dragoste (cea necondiționată dintre o mamă și copilul ei, de exemplu). Dragostea necondiționată implică mai multe zone cerebrale, în timp ce dragostea pasională stimulează centrul recompensei din creier și acele zone implicate în funcțiile cognitive (cum ar fi reprezentarea mentală sau imaginea corporală).


Fazele îndrăgostirii

Dacă nu ne trebuie mai mult de câteva minute ca să ne îndrăgostim de cineva, procesul până la a iubi acea persoană cuprinde trei faze, arată specialiștii: dorința fizică, atracția și atașamentul.

dorința fizică

  • este o nevoie de bază care ne motivează să ne îndreptăm spre un anumit partener

  • este o etapă determinată exclusiv hormonal (un rol important îl au testosteronul și estrogenul)

atracția

  • este perioada romantică în care obiectul atenției noastre devine exclusiv persoana de care suntem îndrăgostiți, căreia nu îi vedem defectele pentru că în această etapă nu gândim rațional și cu care dorim să petrecem cât mai mult timp posibil; motivul: centrul plăcerii din creierul nostru este intens irigat și stimulat;

  • e posibil să ne pierdem pofta de mâncare sau să dormim mai puțin, pentru că tot ce ne interesează este să fim cu celălalt;

  • în această etapă neuro-transmițătorii eliberați sunt dopamina, norepinefrina și serotonina. Dacă am rămâne constant în această fază, probabil că am fi „blocați”, nemaifăcând nimic altceva decât să ne contemplăm partenerul câteva ore bune pe zi.

atașamentul

  • partenerul continuă să fie în centrul atenției, dar nu mai resimțim chiar o fixație pentru el, pentru că organismul nostru se obișnuiește cu stimulii cerebrali ai plăcerii;

  • acum suntem mai raționali și putem vedea punctele slabe ale celuilalt, dar încercăm să le găsim tot felul de scuze;

  • în această etapă idealizăm persoana iubită, iar dacă am ajuns până la acest punct, specialiștii spun că există șanse reale ca această relație să dureze – hormonii eliberați în această etapă (oxitocina, vasopresina și endorfinele) ne dau o stare de bine și ne oferă sentimentul de securitate alături de celălalt.

  • oxitocina și vasopresina, hormoni secretați după ce are loc actul sexual, sunt deosebit de importante și mai departe, în sudarea relației și în fortificarea ei; într-un experiment, cuplurilor participante li s-a administrat o substanță care anula efectul vasopresinei. La scurt timp relația acestora s-a destrămat, pentru că a dispărut devotamentul față de partener și s-au simțit liberi de a se orienta spre noi parteneri. (6), (7), (8)


Dacă reușim să parcurgem toate cele trei etape, relația noastră are șanse de reușită, însă nu reprezintă o garanție pe termen lung pentru evoluția ei. Rețete universale și miraculoase nu există, dar pentru lungul parcurs al dragostei se pare că ar conta similaritățile dintre parteneri (idei, valori, interese comune) pe care le putem observa din primele momente când simțim că ne îndrăgostim.


Data actualizare: 20-11-2014 | creare: 18-04-2014 | Vizite: 7422
Bibliografie
(1)Why do people fall in love?, link: http://curiosity.discovery.com/question/why-people-fall-in-love
(2)Why We Fall in Love: The Science of Love, link: http://examinedexistence.com/why-we-fall-in-love-the-science-of-love/
(3)Sniffing out Mr or Mrs Right, link: http://www.bbc.co.uk/science/hottopics/love/senses.shtml
(4)What Makes You Fancy Someone?, link: http://www.bbc.co.uk/science/hottopics/love/attraction.shtml
(5)Falling in love only takes about a fifth of a second, research reveals, link: http://www.sciencedaily.com/releases/2010/10/101022184957.htm
(6)What falling in love does to your heart and brain, link: http://www.sciencedaily.com/releases/2014/02/140206155244.htm
(7)What are love's different stages?, link: http://curiosity.discovery.com/question/what-are-loves-different-stages
(8)The Science of Love, link: http://www.bbc.co.uk/science/hottopics/love/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.