Soția narcisistă: 10 moduri în care își controlează și rănește emoțional partenerul

Coach Liliya Labonté este o specialistă în relaÈ›ii È™i supravieÈ›uitoare a abuzului narcisic, care îÈ™i dedică activitatea consilierii persoanelor prinse în relaÈ›ii distructive. În cadrul interviului publicat pe canalul său de YouTube, ea abordează o temă rar discutată în spaÈ›iul public: abuzul psihologic asupra bărbaÈ›ilor comis de soÈ›ii narcisiste.
Labonté explică, cu o voce empatică dar fermă, că narcisismul nu este exclusiv masculin È™i că femeile pot manifesta forme severe de manipulare emoÈ›ională, control, umilire È™i deprivare afectivă. Prin exemple extrase din experienÈ›a sa de consilier, autoarea conturează un portret precis al femeii narcisiste È™i al dinamicii de cuplu în care victima este mereu făcută să se simtă „problema din relaÈ›ie”.
Rezumat – Cele 10 moduri în care o soÈ›ie narcisistă îÈ™i abuzează partenerul
-
1. Îl face să creadă că el este problema – prin critici, ruÈ™inare È™i infantilizare constantă.
-
2. Este mereu împotriva lui – nu îl sprijină, îl subminează È™i îl tratează ca pe un adversar.
-
3. Îl pedepseÈ™te prin retragerea afecÈ›iunii – transformă intimitatea într-un instrument de control.
-
4. Îl izolează de prieteni È™i de familie – îi distruge reÈ›eaua de sprijin È™i îl face dependent de ea.
-
5. Îl face să se simtă inferior – trăieÈ™te într-o fantezie de superioritate È™i îi repetă că „ar fi putut avea mai mult”.
-
6. Îl învinovățeÈ™te pentru traumele ei – proiectează asupra lui suferinÈ›ele din trecut.
-
7. Îl transformă într-un servitor – îi controlează banii, deciziile È™i libertatea personală.
-
8. Mută vina asupra lui – reinterpretează orice situaÈ›ie pentru a părea ea victima.
-
9. Este emoÈ›ional absentă – nu oferă empatie, iubire sau conectare reală.
-
10. Amenință constant cu plecarea – foloseÈ™te frica de abandon ca mijloc de manipulare.
Articol realizat după prezentarea video de aici:
1. Îl face mereu să creadă că el este problema
Primul semn distinctiv descris de Labonté este răsturnarea constantă a responsabilității. Într-o relaÈ›ie cu o soÈ›ie narcisistă, bărbatul ajunge să creadă sincer că toate neajunsurile È™i tensiunile provin din vina lui.
„Am clienÈ›i care mă întreabă mereu: sunt eu narcisistul? E vina mea?” – spune coach-ul. Această întrebare, aparent inocentă, este simptomul unui proces de erosionare lentă a identității.
SoÈ›ia narcisistă foloseÈ™te critica permanentă, ironia È™i dezaprobarea pentru a-l face pe partener să se simtă inadecvat: dacă spală vasele, o face „greÈ™it”; dacă cumpără un produs, este „marca nepotrivită”. În timp, fiecare gest este sancÈ›ionat, iar orice efort de a o mulÈ›umi duce la È™i mai multă dezamăgire din partea ei.
Labonté subliniază că scopul acestei dinamici nu este perfecÈ›ionarea comportamentului soÈ›ului, ci anularea valorii sale personale. Prin comparaÈ›ii degradante È™i reproÈ™uri, femeia abuzivă „ia din el bărbăția” – îl infantilizează, îl tratează ca pe un copil incompetent È™i îl forÈ›ează să trăiască într-un climat de vinovăție È™i ruÈ™ine.
2. Este mereu împotriva lui – niciodată o parteneră autentică
În al doilea capitol, Liliya Labonté descrie un alt aspect central al relaÈ›iilor toxice: lipsa alianÈ›ei È™i a parteneriatului real.
SoÈ›ia narcisistă nu se poziÈ›ionează niciodată de partea soÈ›ului său. Ea îl contrazice public, îl ironizează, îl face să se simtă inferior È™i izolat. „Este întotdeauna împotriva ta, niciodată cu tine”, explică autoarea.
Această opoziÈ›ie constantă îÈ™i are rădăcina într-o incapacitate profundă de a avea încredere în ceilalÈ›i. Conform lui Labonté, femeile cu trăsături narcisice nu au experimentat în copilărie o ataÈ™are sigură. Lipsa acelei siguranÈ›e emoÈ›ionale le face să perceapă orice apropiere ca pe o ameninÈ›are.
Prin urmare, în viaÈ›a de cuplu, ele menÈ›in o stare de suspiciune permanentă, refuzând să se bazeze pe partener sau să-l sprijine. În spatele acestei atitudini de superioritate se ascunde, de fapt, o frica profundă de vulnerabilitate È™i de abandon.
Pentru soÈ›, efectul este devastator: el nu mai simte că are o parteneră, ci un adversar constant care îl contestă, îl subminează È™i îl umileÈ™te.
3. Folosește intimitatea ca instrument de control
Unul dintre comportamentele cele mai distructive este privarea afectivă deliberată.
După ce, în perioada de început a relaÈ›iei, femeia narcisistă a putut folosi sexualitatea ca armă de seducÈ›ie È™i manipulare, odată instalată dinamica de control, ea retrage complet afecÈ›iunea.
Partenerul ajunge să se simtă vinovat pentru simplul fapt că îÈ™i doreÈ™te apropiere fizică. Fiecare tentativă de intimitate este respinsă cu replici sarcastice – „nu acum”, „iar tu?”, „nu vezi că sunt obosită?”.
Acest tip de refuz sistematic are un efect psihologic dublu:
-
generează ruÈ™ine – bărbatul se simte murdar, respins, „anormal” pentru dorinÈ›ele sale naturale;
-
creează izolare – în lipsa unei conexiuni afective È™i sexuale, el se închide în sine, dezvoltând un sentiment de singurătate extremă.
Labonté explică faptul că scopul acestei retrageri afective nu este doar pedepsirea, ci È™i controlul total asupra stării emoÈ›ionale a partenerului. Prin privarea de contact, femeia îi transmite că doar ea deÈ›ine puterea de a oferi sau refuza dragoste, condiÈ›ionând astfel întreaga relaÈ›ie.
4. Îl izolează de prieteni È™i de sprijinul social
Un alt mecanism esențial al controlului narcisic este izolarea socială.
Coach Liliya subliniază că femeia narcisistă percepe orice formă de prietenie a soÈ›ului ca pe o ameninÈ›are la adresa puterii ei. Ea va critica toÈ›i prietenii, îi va discredita („sunt niÈ™te rataÈ›i”, „nu îÈ›i aduc nimic bun”) È™i va crea conflicte ori de câte ori el doreÈ™te să se vadă cu cineva.
Această izolare are un scop clar: slăbirea sistemului de sprijin. Dacă bărbatul nu mai are confidenți, colegi sau rude apropiate, el devine complet dependent de ea emoțional și logistic.
Un detaliu interesant menÈ›ionat în interviu este strategia aparent paradoxală prin care ea „sugerează” să se vadă cu o persoană pe care È™tie sigur că el nu o place – doar pentru a putea spune ulterior că nu îl împiedică să aibă prieteni.
Totodată, dacă soÈ›ul critică vreuna dintre prietenele ei, el este imediat etichetat ca „posesiv” sau „controlator”, consolidând un dublu standard tipic relaÈ›iilor abuzive.
Rezultatul este o viață tot mai restrânsă, în care bărbatul pierde treptat conexiunile care i-ar putea oferi claritate sau ajutor.
5. TrăieÈ™te într-o fantezie de superioritate – el nu e niciodată suficient
În a cincea secÈ›iune, Liliya Labonté descrie o trăsătură definitorie a femeilor narcisiste: fantezia permanentă a propriei superiorități.
Aceste femei trăiesc într-un univers interior în care au meritat mereu ceva mai bun, iar soÈ›ul este o greÈ™eală, un compromis.
„O să auzi replici precum ar fi trebuit să mă mărit cu altcineva, familia mea avea dreptate, am coborât prea mult nivelul pentru tine”, explică ea.
Această retorică distructivă produce o eroziune lentă a stimei de sine a partenerului. Pentru a compensa, el începe să muncească mai mult, să câÈ™tige mai bine, să-i ofere mai mult – sperând că, în sfârÈ™it, va fi „destul de bun”.
Dar femeia narcisistă schimbă mereu ștacheta: niciodată nu este suficient.
Această alternanță între critică È™i perioade scurte de aparentă aprobare creează o dinamică de dependență emoÈ›ională (trauma bond). SoÈ›ul ajunge să trăiască pentru rarele momente în care ea pare mulÈ›umită – o satisfacÈ›ie temporară care, de fapt, îl È›ine captiv în cercul abuzului.
6. Îl face responsabil pentru toate traumele ei din trecut
Liliya Labonté subliniază că una dintre cele mai dureroase trăsături ale unei soÈ›ii narcisiste este tendinÈ›a de a-l transforma pe partener în È›ap ispășitor pentru suferinÈ›ele ei anterioare.
Această femeie poartă în sine răni vechi, provenite adesea din relaÈ›ii abuzive sau dintr-o copilărie marcată de respingere È™i umilință. În loc să le confrunte, ea le proiectează asupra soÈ›ului actual, ca È™i cum el ar fi cauza tuturor traumelor ei.
Astfel, fiecare conflict devine o reeditare a trecutului. Ea nu mai reacÈ›ionează la ceea ce se întâmplă în prezent, ci la o imagine distorsionată a fostului agresor.
De exemplu, poate să-l acuze de lucruri pe care nu le-a făcut niciodată, iar atunci când el încearcă să-i explice situaÈ›ia, primeÈ™te în schimb gaslighting, manipulare È™i atacuri pasiv-agresive.
Labonté oferă chiar un exemplu concret: o astfel de femeie poate face datorii uriaÈ™e pe cardurile comune, iar când este confruntată, îi spune soÈ›ului „acum suntem chit, pentru că È™i tu ai făcut rău”, deÈ™i acel „rău” există doar în mintea ei.
Această răzbunare imaginară menÈ›ine o stare de tensiune permanentă în relaÈ›ie È™i îl face pe bărbat să se simtă vinovat fără motiv, captiv într-o vină care nu-i aparÈ›ine.
7. Creează o dinamică de tip „regină È™i servitor”
În această etapă, controlul devine total.
Liliya Labonté descrie o relaÈ›ie în care nu mai există egalitate sau colaborare, ci o ierarhie clară de dominaÈ›ie: „nu este o dinamică regină È™i rege, ci regină È™i servitor”, spune ea.
SoÈ›ul nu mai este perceput ca partener, ci ca subordonat. El munceÈ™te, aduce salariul acasă, dar este obligat să „raporteze” fiecare cheltuială, fiecare decizie, fiecare dorință.
Întrebări precum „De ce ai cumpărat asta?”, „Cine È›i-a spus că poÈ›i cheltui banii aÈ™a?” devin parte din viaÈ›a zilnică.
În aparență, femeia justifică aceste atitudini prin grija față de familie, dar în realitate scopul este controlul absolut.
Labonté face o distincÈ›ie importantă între colaborare financiară (care există într-un cuplu sănătos) È™i raportare forÈ›ată, care semnalează o relaÈ›ie dezechilibrată, abuzivă.
Când un bărbat ajunge să se teamă de reacÈ›ia soÈ›iei pentru o simplă decizie de cumpărare, înseamnă că a fost condiÈ›ionat să creadă că nu are voie să decidă pentru sine.
Aceasta este esenÈ›a abuzului narcisic – o dominare subtilă, dar constantă, care transformă adultul într-un subaltern.
8. Este expertă în a muta vina asupra lui
O altă caracteristică majoră descrisă de Liliya Labonté este abilitatea de a inversa realitatea.
SoÈ›ia narcisistă excelează în blame shifting – arta de a muta vina de la ea la celălalt, indiferent de situaÈ›ie.
Chiar È™i atunci când greÈ™eÈ™te clar, ea reuÈ™eÈ™te să-l convingă pe partener că el este responsabil.
Labonté explică faptul că bărbaÈ›ii aflaÈ›i în astfel de relaÈ›ii ajung să trăiască într-o confuzie psihologică cronică.
După luni sau ani de manipulare, ei nu mai È™tiu ce este real: „Ajungi să spui da, e vina mea, totul e din cauza mea”, relatează coach-ul din experienÈ›a clienÈ›ilor ei.
Această inversare constantă a vinovăției are două efecte majore:
-
distruge complet încrederea bărbatului în propria percepÈ›ie;
-
întăreÈ™te puterea femeii, care rămâne mereu în poziÈ›ia morală de „victimă”.
În esență, narcisista îÈ™i construieÈ™te întreaga identitate pe ideea că ea nu greÈ™eÈ™te niciodată, iar ceilalÈ›i trebuie să repare mereu ceea ce „au stricat”.
9. Este emoÈ›ional absentă – o prezență fără suflet
Coach Liliya vorbește apoi despre golul interior al femeii narcisiste.
Chiar È™i în afara conflictelor, partenerul trăieÈ™te lângă o persoană care pare emoÈ›ional goală, incapabilă de empatie sau conexiune autentică.
„E ca È™i cum vorbeÈ™ti cu un om fără suflet – o oglindă neagră”, spune Labonté.
Când bărbatul încearcă să discute sincer despre suferinÈ›a lui, ea răspunde cu indiferență: „Ce mai vrei de la mine?”, „Nu-È›i ajunge că vorbim?” – replici care trădează o incapacitate profundă de a simÈ›i È™i de a se implica emoÈ›ional.
Această absență afectivă nu este întâmplătoare. Potrivit coach-ului, multe femei narcisiste au fost învățate încă din copilărie că emoÈ›iile înseamnă slăbiciune È™i ruÈ™ine.
Ca mecanism de apărare, ele È™i-au suprimat întreaga viață emoÈ›ională – È™i acum nu mai au nimic de oferit la nivel afectiv.
Pentru partener, această realitate este sfâÈ™ietoare: oricât ar încerca să repare, să comunice, să se apropie, totul se loveÈ™te de un zid rece È™i gol.
„Nu poÈ›i cere iubire de la cineva care nu o mai are în interiorul său”, concluzionează Labonté.
10. Amenință constant cu divorțul și abandonul
Ultimul comportament descris este amenințarea repetată cu despărțirea.
Într-o relaÈ›ie narcisică, frica devine o armă – iar femeia o foloseÈ™te pentru a-È™i menÈ›ine controlul.
Ea recurge la expresii precum „mă satur de tine”, „plec mâine”, „poate ar trebui să ne despărÈ›im” – nu pentru că îÈ™i doreÈ™te cu adevărat separarea, ci pentru a induce nesiguranță È™i anxietate de abandon.
Bărbatul ajunge să trăiască într-o tensiune continuă, mereu în alertă, mereu pregătit să „repereze” greÈ™eala care ar putea-o face să plece.
Cu timpul, aceste amenințări devin rutină, dar chiar și așa, ele erodează profund stima de sine și siguranța interioară a victimei.
Labonté avertizează că această formă de manipulare este adesea confundată cu „certurile normale de cuplu”, deÈ™i în realitate reprezintă un mecanism de abuz psihologic.
Concluzie și apel la acțiune
În finalul interviului, Liliya Labonté le transmite bărbaÈ›ilor prinÈ™i în astfel de relaÈ›ii un mesaj clar: „Nu este vina ta.”
Ea insistă că aceste comportamente nu sunt expresii de iubire, ci forme de control, rușinare și distrugere emoțională.
Abuzul psihologic, chiar È™i fără violență fizică, lasă urme adânci – iar ieÈ™irea dintr-o relaÈ›ie de acest tip necesită sprijin specializat.
Labonté încurajează bărbaÈ›ii să caute ajutor, să vorbească despre ce li se întâmplă È™i să nu mai accepte ideea că suferinÈ›a tăcută este dovadă de putere.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/back-view-careful-man-sitting-couch-calm-down-his-upset-girlfriend-which-crying-home_6511977.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Tulburare de personalitate dramatica
- Narcisismul
- Sunt un narcisist ascuns?
- Am nevoie de ajutorul vostru urgent. Mama are depresie, narcisism sever și multe alte probleme